„Cuminţenia“ lui Brâncuşi, restituită după 51 de ani

Celebra statuie va reveni familiei primului cumpărător. Opera lui Constantin Brâncuşi, “Cuminţenia Pământului”, evaluată la suma de 15 milioane de euro, va fi restituită urmaşilor lui Gheorghe Romaşcu.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis, după un proces care a durat aproape zece ani, să restituie sculptura celui care o cumpărase de la Brâncuşi. 

“Cuminţenia Pământului” a fost achiziţionată de inginerul Gheorghe Romaşcu de la Constantin Brâncuşi, în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei. Romaşcu le-a povestit copiilor săi că sculptorul ar fi făcut opera în perioada 1907-1908, dintr-un bloc de piatră luat din catacombele Parisului.

Ca probă în faţa instanţei urmaşii inginerului au adus o scrisoare de la Constantin Brâncuşi trimisă pictorului Gheorghe Petraşcu în care îl ruga să-i spună proprietarului expoziţiei care găzduia opera să i-o dea lui Romaşcu. “Mult iubite Camarad / De cumva răspunsul meu nu e prea târziu, te rog dispune să vie banii şi prietenul Romaşcu să ia în stăpânire Cuminţenia Pământului. Mai spune-i că mi-e drag s-o ştiu la el şi dă-i salutări prieteneşti”, scria sculptorul din Paris, într-un moment în care Brâncuşi nu cunoscuse celebritatea.

Confiscată de comunişti

Odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1957, autorităţile l-au forţat pe Romaşcu să predea sculptura întrucât “ar fi fost furată dintr-un cimitir” din Buzău. Ulterior, autorităţile au refuzat să restituie sculptura sub diverse pretexte, fie că inginerul nu are condiţii prielnice de conservare a operei, fie că trebuie expertizată, evaluată sau expusă publicului.

Prin Ordinul nr. 3042/14 iulie 1998, Ministerul Culturii a clasat sculptura în patrimoniul cultural naţional, la categoria juridică “Tezaur”.

În prezent, opera se află expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Fiicele lui Gheorghe Romaşcu, Paula Ionescu şi Irina Voicilă, au început demersurile de restituire după 1989. Cererile lor fiind respinse, ele au intentat un proces în care arată că opera “Cuminţenia Pământului” a fost preluată abuziv de la tatăl lor, fără un titlu de proprietate valabil.

Litigiul a început la Judecătoria Sectorului 1 şi a ajuns la Curtea Supremă, de unde dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti. Una din fiicele inginerului Romaşcu, Irina Voicilă, a decedat în 2004. În cauză a fost introdusă fiica decedatei, Alina Şerbănescu.

Războiul martorilor

Patru martori au fost audiaţi de judecători în timpul acestui proces, pentru a lămuri modul în care a fost luată de comunişti această lucrare. Vecină a familiei Romaşcu, Magda Caramzulescu  a povestit cum, în 1957, “într-o dimineaţă, un miliţian şi trei angajaţi ai Securităţii au ridicat cu japca statuia”. O prietenă a familiei, Silvia Marinescu, a susţinut că în vizitele la familia Romaşcu a observat statuia pe o servantă. Cei doi martori propuşi de Muzeul de Artă au arătat că nu ştiu modul cum a fost preluată opera.

Doina Schobel, fostă angajată a Muzeului în perioada 1950-1983, a arătat că a văzut prima dată sculptura în 1960 şi că ştia că ar fi fost cumpărată. Ea a explicat că tot ce a fost expus la Muzeul de Artă ar fi fost dobândit prin donaţie sau achiziţie, neavând cunoştinţă de “preluări samavolnice”. Fost economist în Ministerul Culturii, Pavel Cristea a arătat că în actele contabile ale instituţiei nu a văzut niciodată borderoul privind statueta “Cuminţenia Pământului”.

Opera a fost cumpărată legal

Muzeul Naţional de Artă al României a susţinut în faţa judecătorilor că statuia a intrat în patrimoniul statului în mod legal, prin cumpărare de la Margareta Romaşcu în schimbul sumei de 25.000 de lei, şi au depus la dosar un proces verbal de predare datat 30 mai 1957.

Cele două reclamante au negat însă această variantă, susţinând că a existat o presiune a miliţiei comuniste şi că la Ministerul Culturii nu există niciun act sau chitanţă semnate de Margareta Romaşcu din care să rezulte vânzarea lucrării.

Muzeul a mai depus un ordin al Ministerului Învăţământului şi Culturii din care reieşea că opera avea numărul de inventar 15965 şi era înscrisă cu valoarea de 25.000 de lei vechi.

Picioarele ciobite, retezate la restaurare

Urmaşii lui Romaşcu au remarcat că sculptura are picioarele ciobite şi că ulterior a fost restaurată. Modul în care opera a fost spartă a rămas nelămurit. Avocatul reclamantelor, Bogdan Grabovschi, ne-a explicat că vârfurile picioarelor “Cuminţeniei Pământului” au fost ciobite când era în posesia statului, iar la restaurare acestea au fost retezate.

 “Cuminţenia Pământului” a fost evaluată, iniţial, la suma de 30 de milioane de euro. Ulterior, în anul 2003, la cea de-a doua expertiză, evaluatorii au redus valoarea statuetei la jumătate, respectiv la 15 milioane de euro.  Reclamantele au cerut restituirea statuetei, dar şi despăgubirea cu alte 15 milioane de euro, datorită diminuării valorii cât timp a fost în posesia statului.

15

- milioane de euro este suma la care a fost evaluată în 2003 lucrarea “Cuminţenia Pământului”