AUDIO Cum vânează FBI piraţii online din România
0Principalul serviciu de contrainformaţii al Statelor Unite a detaşat o echipă la Bucureşti pentru a contracara atacurile informatice ale piraţilor români.Unul dintre agenţii speciali FBI, Michael Eubanks, îi ameninţă pe hackeri români: „Ştim de unde să vă luăm! Cred c-ar fi surprinşi să afle cât de multe informaţii avem!“.
Colaborarea româno-americană în domeniul fraudei online a început în 2003, când FBI şi-a trimis oameni la Bucureşti pentru a purta discuţii cu poliţiştii şi politicienii români pe tema fenomenului infracţional. La ora actuală, în România sunt detaşaţi permanent trei agenţi FBI şi doi agenţi ai Secret Service, sprijiniţi informaţional de către o unitate din cadrul FBI care se ocupă exclusiv de cazuri care îşi au rădăcinile în România.
VIDEO Hackeri de Vâlcea „deconectaţi“ de FBI
CLICK AICI pentru a vedea citatele de neuitat din convorbirile celor 1.000 de interlopi ascultaţi de SRI
Peste 100 de hackeri români, arestaţi în SUA
Agentul special Michael Eubanks (41 de ani) a fost în ultimii şapte ani de nenumărate ori în România pentru a ajuta la instrumentarea unor cazuri în urma cărora o mulţime de infractori români au fost condamnaţi la închisoare de către tribunalele din ţară sau au fost extrădaţi în Statele Unite. Începând din luna mai a acestui an, Eubanks va fi detaşat pe termen lung pe lângă Ambasada SUA, urmând a se ocupa de cazurile de infracţionalitate informatică care aduc prejudicii cetăţenilor sau companiilor americane.
Spre deosebire de escrocheriile „de modă veche", spune Eubanks, frauda online nu cunoaşte frontiere statale. De multe ori, suspectul aflat în centrul unui caz se află în România, dar victima şi dovezile se află în Statele Unite, aşa că e nevoie de o colaborare strânsă între poliţiştii români şi cei americani. Bineînţeles, adaugă agentul FBI, ca şi multe alte ţări din lume, România ar avea nevoie de mai mulţi lucrători de poliţie decât are acum pentru a instrumenta absolut toate cazurile de infracţionalitate informatică cu care se confruntă.
Tipuri de fraudă informatică
Conform unui raport dat publicităţii vara trecută de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, criminalitatea informatică din ţara noastră are un caracter predominant financiar.
l Hackeri. Dacă în primii ani după 1989, presa românească şi internaţională scria despre arestări ocazionale de unor studenţi care se îndeletniceau cu accesarea neautorizată a unor reţele informatice pentru amuzamentul propriu (aşa-numiţii hackeri), în ultimii ani se vorbeşte tot mai mult de grupări infracţionale româneşti extrem de bine organizate care derulează operaţiuni complexe de fraudă informatică.
Tipul de escrocherie online cel mai frecvent asociat cu România este organizarea licitaţiilor frauduloase, în urma cărora clienţi din întreaga lume rămân şi fără bani, şi fără produsele cumpărate pe Internet.
l Phishing. Acest tip de fraudă presupune copierea site-ului unei instituţii financiare sau administrative cu scopul de a determina clientul să-şi introducă informaţiile personale într-un formular online. Acest furt de identitate este deseori urmat de deschiderea unui cont de carte de credit pe numele victimei.
l Skimming Al treilea tip de fraudă informatică la care România excelează, aşa-numitul skimming, constă în înregistratul ilegal al datelor introduse într-un bancomat de către un client. Pe fondul înmulţirii acestor tipuri de infracţiuni, Parlamentul român a dat o lege în 2003 prin care criminalitatea informatică este pedepsită cu închisoare de până la 15 ani.
Organizarea reţelelor
Agentul special FBI Eubanks a avut prilejul de a observa mărirea şi decăderea multor reţele româneşti de infracţionalitate informatică. Fiecare membru al unei asemenea grupări, spune el, are rolul său clar stabilit. Într-o reţea tipică de aproximativ 30 de membri, doar trei sau patru persoane au abilităţi informatice de nivel înalt. Încă patru sau cinci ştiu să se folosească de un computer pentru a pune pe roţi operaţiunea frauduloasă. Există apoi câteva persoane care se ocupă de falsificarea de documente (paşapoarte, extrase financiare, etc.). Restul membrilor primesc diferite sarcini punctuale: efectuarea unui transfer bancar, ridicarea unor bani, furtul unei cărţi de credit şi aşa mai departe.
Aceştia din urmă sunt uneori şocaţi să afle că sunt acuzaţi de apartenenţă la o grupare de crimă organizată. Conform lui Eubanks, unii cred că dacă tot ce fac e să ridice 2.000 de dolari de la Western Union, n-au cum să fie acuzaţi de o infracţiune atât de serioasă. „Chiar dacă gruparea pentru care lucrează nu seamănă cu mafia italiană din filmele americane, nu înseamnă că nu e tot o grupare de crimă organizată" spune Eubanks.
Această etichetare este extrem de importantă din punct de vedere legal, deoarece infractorii români extrădaţi în SUA pot intra sub incidenţa aşa-numitei Legi RICO - o lege federală care permite procurorilor să ceară inclusiv pedeapsa cu închisoare pe viaţă pentru simpla apartenenţă la o organizaţie care se face vinovată de infracţiuni serioase.
Profilul infractorului informatic
Conform lui Eubanks, mulţi dintre românii acuzaţi de infracţionalitate informatică sunt bărbaţi între 20 şi 30 de ani care caută să se îmbogăţească repede. „Am vorbit cu câteva asemenea persoane. La început vor doar să poată să-şi cumpere o maşină, să călătorească. Apoi îi corup banii. Nu cred că sunt neapărat oameni răi. Dar au comis o infracţiune şi trebuie să plătească. Treaba noastră nu este de a-i judeca moral, ci de a-i prinde şi de a-i aduce în faţa justiţiei", spune Eubanks. De multe ori, aceste persoane nu sunt atât de greu de identificat, însă sunt greu de dovedit ca infractori.
„Te duci într-o localitate mică din România şi vezi un tânăr de 24, 25 de ani care are destul de mulţi bani, însă nu are nici un loc de muncă. Ai tot felul de indicii că acea persoană se ocupă de activităţi ilegale. Dar trebuie să găseşti o cale legală de a-l prinde, pentru că bineînţeles nu poţi acţiona în afara legii".
Investigator cu experienţă, agentul Eubanks e conştient de dificultatea sarcinii pe care şi-o va asuma la vară, când se va întoarce în România pentru o perioadă mai îndelungată. „Nu putem să arestăm toţi infractorii. Dar ei trebuie să ştie că suntem acolo. Ştim ce se întâmplă. Cred c-ar fi surprinşi să afle cât de multe informaţii avem!" Iar cazuri spectaculoase ca razia masivă de marţea trecută vor mai tot fi, promite agentul special de la FBI.
eBay, un supermarket virtual
Piraţii online din România fac cele mai multe victime printre clienţii site-ului comercial www.ebay.com. Ei folosesc carduri clonate cu care cumpără parfumuri şi telefoane mobile pe care le vând pe bani frumoşi în ţară.
Cazuri notabile din ultimul an
30 martie 2009
aArestat în Bulgaria şi extrădat în Statele Unite, craioveanul Ovidiu-Ionuţ Nicola-Roman (23 de ani) este condamnat la mai bine de 4 ani de închisoare de către un judecător din Connecticut. Nicola-Roman este primul străin condamnat în Statele Unite pentru phishing.
1 mai 2009
Alexandru Dragomir (28 de ani), Iosif Rauca (35 de ani) şi Gabriel Mircea Staicu (41 de ani) au compărut în faţa unui tribunal din Florida sub acuzaţia de fraudă de tip skimming.
13 iulie 2009
Cristinel Grigorie (27 de ani) este condamnat la 2 ani şi jumătate de închisoare de către un tribunal din Ohio pentru fraudă şi spălare de bani. Grigorie a recunoscut că a fost trimis în Statele Unite de către un grup de crimă organizată din România.
9 noiembrie 2009
Romulus Bacian (40 de ani) şi Marius Enache Csapay (45 de ani) îşi recunosc vinovăţia în faţa unui tribunal din Georgia într-un caz de fraudă de tip skimming. Pagubele produse de cei doi se ridică la 200.000 de dolari.
10 martie 2010
Victor Vasile Constantin (23 de ani) este condamnat la 4 ani de închisoare în Connecticut pentru furt agravat de identitate şi fraudă bancară (skimming). Paguba cauzată Bank of America de către Constantin se ridică la 150.000 de dolari.
Şantaj românesc la Polul Sud
Staţiunea de cercetare Amundsen-Scott
Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri de infracţiune informatică românească s-a petrecut în 2003, când doi hackeri români au accesat ilegal computerele staţiunii de cercetare americană Amundsen-Scott din Antarctica.
Pe 3 mai 2003, personalul staţiunii a primit un email în care se scria: „Plătiţi-mă sau voi vinde informaţiile staţiunii unei alte ţări". Emailul conţinea de asemenea şi câteva informaţii care puteau fi găsite doar în computerele staţiunii.
În urma primirii mesajului de şantaj, cercetătorii au contactat FBI-ul. Temperatura de -56 grade Celsius, însă, a făcut imposibilă aterizarea elictopterelor, iar FBI-ul s-a văzut nevoit să investigheze cazul de la distanţă. Până la urmă, americanii au identificat un internet-café din Bucureşti drept sursa e-mailului ameninţător, iar Poliţia Română i-a găsit şi arestat pe cei doi hackeri şantajişti, care erau deja monitorizaţi de către autorităţi pentru alte infracţiuni. Directorul FBI, Robert S. Mueller III, a folosit povestea atacului cibernetic de la Polul Sud într-un discurs oficial pentru a ilustra natura problemelor complexe cu care se confruntă instituţia sa în secolul 21.
Ostroveni - „golful" piraţilor internauţi
Un cartier sărac al municipiului Râmnicu Vâlcea, Ostroveni, nu iese în evidenţă decât prin maşinile luxoase, cu mulţi cai putere, plimbate agale pe străzile pline de gropi. Sunt maşinile hackerilor. La ultima razie, de acum o săptămână, „mascaţii" au ridicat zeci de persoane, din care trei se află şi acum în arest. Nu hackeri din aceia care se ocupă cu spartul site-urilor celebre, cum se văd prin filme, ci hackeri care se imbogăţesc în scurt timp pe seama naivităţii străinilor.
Mirajul banului bate job-ul cu carte de muncă
„Acum o săptămână vuia parcarea de maşini ale jandarmeriei. Mi-am dat seama că mai ridică încă un hacker. La noi, doar pentru asta mai vine din când în când poliţia", explică Mariana Crăciun, locatara unui bloc de pe strada Mihai Eminescu. „Tot cartierul ştie că la noi cei mai mulţi se ocupă cu prostii pe internet. Asta e un fel de meserie, să înşeli oamenii care poate ar avea nevoie de acei bani", mai spune femeia. Povesteşte că are un baiat de acceaşi vârstă cu cel arestat din blocul vecin, 23 de ani, şi că a preferat să plece în Italia la muncă decât să înşele pe calculator.
La polul opus numeroşilor tineri care preferă să câştige bani prin escrocherii cibernetice sunt cei care au terminat facultatea şi acceptă să lucreze pe salarii mici şi pe posturi sub calificarea lor. Georgiana Udrea (23 de ani) a terminat Facultatea de Management, în 2008, şi de atunci lucrează ca secretară în cadrul unei firme pe salariul minim.
„Sistemul este de vină pentru faptul că noi nu ne putem găsi de lucru, dar şi pentru că tinerii se apucă de ilegalităţi. Când termini facultatea pur şi simplu ţi se dă un şut în spate şi nu ştii pe unde să o apuci. Ei au găsit soluţia asta, care dă rezultat, adică aduce bani. Restul o să muncim la fel de mult şi pe nimic", spune tânăra.
În situaţia ei se găsesc sutele de abolvenţi de învăţământ universitar care sunt obligaţi să aleagă între un job prost plătit şi „afacerea" din care se iese doar în cătuşe.
"Ei au găsit soluţia asta, care dă rezultat, adică aduce bani. Restul o să muncim la fel de mult şi pe nimic."
Georgiana Udrea
secretară
Se încarcă comentariile...
