Cum se transformă păcura în motorină pentru a păcăli taxele

Tranzacţiile ilegale cu produse petroliere aduc infractorilor averi fabuloase iar recesiunea din ultimii ani a adâncit evaziunea fiscală din acest domeniu. Statul român pierde, anual, sute de milioane de euro din afacerile ilegale cu produse energetice, accizabile, brute sau rafinate.

Mafia petrolului a  “înflorit” din momentul în care statul a decis alinierea accizelor cu cele din Comunitatea Europeană. Poliţiştii spun că infractorii au devenit “mai specializaţi” şi pun la punct mai bine detaliile “tunurilor”. Mai mult, unii dintre membrii reţelelor infracţionale sunt foşti angajaţi ai unor rafinării sau ale antrepozitelor fiscale. Ei profită de cunoştinţele făcute, în trecut, la locul de muncă, pentru “a-şi uşura accesul” în aceste instituţii.

Păcura vândută ca motorină
Poliţiştii spun că cele mai “bine traficate” produse petroliere sunt păcura şi motorina. De multe ori, păcura mai puţin concentrată este amestecată cu diverşi aditivi ieftini şi este vândută ca motorină. Aici se câştigă din acciză. Pentru 1.000 de litri de păcură acciza este de 15 euro, iar motorina este accizată cu 325 euro la mia de litri. Pentru astfel de afaceri, câştigul este de partea tuturor părţilor implicate. Produsul este adus ca fiind motorină, unitatea de desfacere îl primeşte la un preţ mult sub cel al pieţei şi le înregistrează cuvaloare normală. Anchetatorii mai vorbesc şi despre cazuri în care vânzarea produselor petroliere nu sunt trecute în evidenţa contabilă.

Export fictiv
Produsele petriloere pleacă  “la export” de la antrepozitele fiscale în regim suspensiv (neaccizate). Cu documente false se face dovada că acestea vor fi desfăcute la diverse societăţi din alte ţări. Tot cu acte falsificate se şi confirmă primirea mărfii în locaţia finală dar, în realitate, produsele sunt distribuite prin firme fantomă la noi în ţară. Potrivit calculelor anchetatorilor, în medie, se câştigă aproximativ 400 de milioane de lei pentru o cisternă de 26.000 de litri de produs neaccizat. 

Cum acţionează mafia petrolului
Reţelele de crimă organizată, care acţionează pe piaţa produselor petroliere din România , au pus la punct  mecanisme evazioniste care implică mai mule firme fantomă. Acestea nu îşi desfăşoară activitatea la sediile declarate şi sunt reprezentate, formal, de cetăţeni străini, de obicei arabi sau moldoveni, plătiţi doar pentru că pe numele lro există o firmă. Anchetatorii spun că, de obicei, grupările sunt compuse din puţini membri, de obicei 4-5, dar există şi reţele mai mari care cuprind 10-12 persoane. În cadrul grupului, fiecare are un rol precis: unul se ocupă de relaţia cu antrepozitul fiscal, altul cere creditul la bancă, acolo unde este cazul. Alţi membri ocupă de falsificarea facturilor, de transport şi de distribuţie. Produsul petrolier este cărat până la destinaţie, de obicei prin societăţi de distribuţie la pompă care nu fac parte din reţele cunoscute. Acestea folosesc cisterne închiriate de la firmele de transport specializate.

Peste 400 de societăţi verificate
Poliţiştii, împreună cu inspectorii vamali şi ai Gărzii financiare, au verificat, în primul semestru al acestui an, 435 de societăţi comerciale care se ocupă cu tranzacţii de produse energetice. În urma acestor controale au fost constatate 331 de infracţiuni, din care aproximativ 60% sunt fapte de evaziune fiscală. Numărul infracţiunilor constatate a crescut în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, când au fost verificate 470 de societăţi comerciale şi s-au constatat 296 de fapte penale. Şi numărul contravnţiilor a crescut sensibil. În primele şase luni ale acestui an au fost aplicate 51 de amenzi, în valoare totală de 572.000 de lei. În comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut, au fost date 49 de amenzi, în cuantum de 50.000 de lei.

Anchetatorii nu au unde să depoziteze petrolul confiscat
În România nu există locaţii special de depozitare a produselor energetice confiscate. Astfel, în cazul în care se imobilizează vreo cisternă cu păcură, motorină, benzină sau alt combustibil, principala problem a anchetatorilor este găsirea unui antrepozit fiscal. Aici se lovesc şi de refuzul administratorilor unor astfel de “depozite” şi, legal, nu îi pot obliga să primească marfa confiscată.  În astfel de condiţii se merge pe lăsarea în custodie, la destinatar, a produsului. Adică, în cazul în care combustibilul respectiv era destinat unei firme din România, acesta este dus la firma respectivă cu menţiunea că aceasta din urmă nu se poate atinge de el până la finalizarea cercetărilor. Altfel, marfa este ţinută într-un antrepozit până la decizia instanţei, apoi poate fi vândută iar banii ajung în bugetul de stat.