Cum a vrut Năstase să reformeze Justiţia ca inculpat

Au mai rămas trei săptămâni până se prescriu faptele în dosarul „Trofeul Calităţii“. Fostul premier a încercat să întârzie procesul prin excepţii care ating însăşi legile sistemului judiciar.

Procesul „Trofeul Calităţii" pare să semene tot mai mult cu o cursă în care concurează Justiţia şi Adrian Năstase. Avocaţii fostului premier spun că faptele de care acesta este acuzat se prescriu peste trei săptămâni, ceea ce îi face să fie din ce în ce mai „bătăioşi" în încercarea de a mai trage de timp.

Cu doar trei săptămâni înainte de finalul acestei curse, suspansul pare a fi cel care caracterizează cel mai bine această situaţie. Ambii „atleţi" au avantaje care i-ar putea face câştigători.

Completul de cinci judecători pare a avea timp suficient să termine judecarea recursului declarat de fostul premier, condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu executare. Are de partea sa şi puterea de a admite sau respinge cererile avocaţilor.

De cealaltă parte, Adrian Năstase are de partea sa o armată de avocaţi, care nu pierd din vedere nicio virgulă ce ar putea să se transforme într-un obstacol pentru Justiţie în cursa spre linia de sosire. Practic, duelul între cele două forţe va mai continua maximum trei săptămâni, timp în care Înalta Curte poate da soluţia definitivă, dar şi avocaţii să tragă de timp pentru a se împlini termenul ce l-ar face scăpat de puşcărie pe Adrian Năstase, în cazul în care se va da o sentinţă în acest sens.

Două săptămâni câştigate

Deşi părea că va lua prim-planul în această cursă, în ultimele două zile apărarea a fost învinsă. Cele 20 de excepţii de neconstituţionalitate, de recuzare şi de suspendare a procesului au fost respinse pe linie. Completul de cinci judecători a respins toate atacurile avocatului Corneliu Liviu Popescu şi ale celorlalţi apărători. Chiar dacă nu au reuşit să pună piedici „concurentului", avocaţii lui Adrian Năstase tot au câştigat ceva: două săptămâni de respiro, de la 10 mai, când s-au pus prima dată în discuţie cele 20 de excepţii, şi până pe 23 mai, atunci când va avea loc următorul termen de judecată. Rămâne de văzut cât vor conta aceste 14 zile câştigate atunci când se va da un verdict, dacă se va întâmpla până pe 10 iunie.

Noian de excepţii

Principalele excepţii ridicate de avocaţi, dintre care unele vizează schimbări de substanţă din legislaţia care guvernează sistemul judiciar, se refereau la următoarele aspecte:
- Recuzarea procurorului DNA, pe motiv că a pus concluzii de condamnare şi la prima instanţă. Avocaţii spun că procurorul trebuie să fie „primul avocat" al inculpatului pentru a-i respecta prezumţia de nevinovăţie;
- Cerere privind poziţionarea procurorului în sala de judecată. Conform avocaţilor, reprezentantul acuzării nu ar trebui să ia loc în dreapta judecătorilor, ci în acelaşi rând cu apărarea;
- Cerere privind pronunţarea numelui procurorului la începutul şedinţei de judecată, la fel ca şi în cazul inculpaţilor şi a avocaţilor;
- Excepţie de neconvenţionalitate legată de componenţa completului de recurs, de cinci judecători. „Sunt judecători de la aceeaşi secţie care a judecat şi fondul. Nu mai poate fi vorba de imparţialitate. Vorbim de colegi de birou care judecă în recurs", a spus avocatul Corneliu Liviu Popescu. Avocaţii au cerut suspendarea procesului până la soluţionarea de către Curtea Constituţională a acestei cereri;
- Cerere de constatare a nulităţii absolute a deciziei luate de instanţă prin care primul termen de judecată a fost preschimbat din 21 mai în 27 aprilie. Avocatul lui Năstase spune ca 21 mai ar fi trebuit să fie primul termen;
- Întreruperea judecării procesului şi sesizarea Secţiilor Unite pentru schimbarea jurisprudenţei. Schimbarea jurisprudenţei priveşte calculul termenului de prescriptie;
- Excepţie de neconstituţionalitate privind dispoziţiile legale care privesc încheierile de şedinţă şi modul în care încheierile de şedinţă sunt semnate;
- Cerere privind trimiterea în original a dosarului de judecată la biroul de avocatură al lui Corneliu Liviu Popescu. Acesta a argumentat că procurorii citesc dosarul la birourile lor, pe când avocaţii îl citesc în condiţii improprii, în săli mici şi înghesuite - deci nu ar exista egalitate de tratament între acuzare şi apărare.
Ieri, instanţa a respins toate excepţiile ridicate de avocaţi. Procesul se reia miercuri, 23 mai.

"Vreau să fiu foarte clar: indiferent de aceste chestiuni, nu mă interesează aspectele de prescriere a faptelor, ce mă interesează este achitarea.''
Adrian Năstase fost premier

Dosarul „Trofeul Calităţii"

Din rechizitoriul întocmit de procurorii DNA a reieşit că, în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul Calităţii în Construcţii". În realitate, susţin procurorii, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare (un total de peste 1,6 milioane de euro) se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a lui Adrian Nastase.

Pe 30 ianuarie, la finalul unui proces care a durat aproape trei ani şi a avut peste 40 de termene de judecată, Curtea Supremă a anunţat decizia în dosarul „Trofeul Calităţii" la prima instanţă: condamnarea lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu, şi alte patru persoane au primit condamnări de până la 7 ani de închisoare cu executare.

1,6 milioane de euro este prejudiciul stabilit de procurori în dosarul „Trofeul Calităţii".

Adevărata miză a prescrierii

Avocatul Ovidiu Buduşan

În cazul în care instanţa de judecată nu pronunţă o soluţie până la termenul de prescripţie, adică 10 iunie 2012, în dosar există două posibilităţi. Prima dintre ele ar fi ca avocaţii să ceară completului de judecată constatarea prescrierii faptelor şi încetarea procesului penal împotriva lui Adrian Năstase. În acest caz, Adrian Năstase scapă de orice emoţie, fiind absolvit de toate acuzaţiile din dosarul „Trofeul Calităţii".

O altă variantă - preferată de Adrian Năstase, potrivit spuselor sale - ar fi ca avocaţii să ceară instanţei continuarea procesului în cazul în care doresc să dovedească nevinovăţia clientului lor, pentru ca asupra sa să nu mai planeze vreun dubiu legat de comiterea faptelor.

„În acest caz, judecătorii nu mai pot da o sentinţă în dosar, ci se pot pune doar concluzii de vinovăţie sau nevinovăţie, simultan cu constatarea prescrierii faptelor. Continuarea procesului poate avea efect doar pe eventuala latură civilă a dosarului, dar nu şi în penal. În cazul în care concluziile sunt de vinovăţie, acestea nu îl afectează în niciun fel pe inculpat şi nu se trec în cazierul judiciar", a explicat situaţia din punct de vedere teoretic avocatul Ovidiu Buduşan.