Adevarul.ro

Tăierile de salarii îi afectează nu doar pe dascălii români, ci şi pe confraţii lor din celelalte ţări europene. Concedierile, ajustările generale la bugetele Educaţiei, închiderea şcolilor şi mutarea elevilor la alte instituţii vecine sunt câteva măsuri luate de guverne. Profesorii români aşteaptă azi să afle ce salarii vor avea. Cei din Lituania au aflat deja cum e să câştigi cu 30% mai puţin, iar britanicii dezbat reducerile din universităţi.

Începutul lui 2010 a adus deja bani mai puţini pentru profesorii români, în medie cam cu 25%, potrivit liderilor sindicali din învăţământ. Chiar dacă Guvernul a promis că nu va tăia din salarii, mulţi dintre profesori au pierdut un sfert din venituri odată cu desfiinţarea sporurilor de merit sau de doctorat.

Mai citiţi şi:

678 posturi în învăţământ scoase la concurs

Dascăli şi pensionari, din nou în stradă

Nici o săptămână fără greve. Sindicaliștii timișoreni vor ieși din nou în stradă.

Iaşi: 1,6 lei pe zi pentru fiecare copil crescut

Guvernul a reglementat încă de la sfârşitul anului trecut desfiinţarea a 15.000 de posturi din Educaţie, iar prin asumarea răspunderii de azi, din Parlament, fiecare dascăl se aşteaptă să piardă sume importante.

Potrivit propunerii guvernamentale, e vorba de încă 25% din salariul brut, sumele exacte urmând să fie constatate atunci când Ministerul Educaţiei va primi noile grile de salarizare de la Ministerul Finanţelor Publice. Şi austeritatea nu se opreşte aici.

Şcoli „comasate", noi discoteci

Pentru reducerea cheltuielilor administrative, şcolile în care învaţă mai puţin de 200 de copii vor fi comasate. Legea obligă, totuşi, ca fiecare comună să aibă măcar o şcoală. „Într-adevăr, multe dintre şcolile renovate cu bani europeni vor ajunge să aibă altă destinaţie, să devină sedii ale administraţiei locale sau chiar discoteci", se teme Constantin Ciosu, liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale.

Anunţarea măsurilor de austeritate i-a înfuriat pe mulţi dintre profesori. Greva, care a început pe 31 mai, îşi propunea să blocheze Bacalaureatul şi finalul de an şcolar. Cum zilele de grevă nu se plătesc, participarea profesorilor la proteste a fost mult mai slabă decât s‑ar fi aşteptat liderii sindicali, şi din ce în ce mai redusă, de la o zi la alta.

Cea mai importantă a fost înregistrată chiar în prima zi de protest, când aproximativ 50% din dascălii angajaţi în învăţământul preuniversitar au întrerupt activitatea. Anton Hadăr, liderul Federaţiei „Alma Mater", care îi reprezintă pe profesorii universitari, spune la rândul său că „doar 10% din ei mai continuă greva. Universitarii au renunţat la protest pe parcurs, fiind influenţaţi şi de cei din preuniversitar."

Balticii: reduceri salariale de 30%

Profesorii se află în prima linie a reducerilor, peste tot unde criza economică a muşcat din bugete. Guvernele europene au operat tăieri de salarii între 3 şi 30 de procente, iar în mai multe state, şcolile cu prea puţini elevi au fost închise.

Nici concedierile nu i‑au ocolit pe dascăli, în ciuda protestelor de stradă. Primele măsuri de austeritate au fost aplicate anul trecut în două economii baltice aflate la limita falimentului. Lituania a redus salariile profesorilor, laolaltă cu cele ale celorlalţi angajaţi ai statului, cu 30%, iar Letonia cu 25 de procente. În plus, Guvernul de la Riga a şi trimis în şomaj anul trecut peste 6.000 de profesori, la o populaţie de 2.500.000 de locuitori.

Şcoli închise, elevi strămutaţi

În Portugalia, decizia închiderii a 900 de şcoli în următorul an a dat naştere unui scandal politic, chiar dacă ministrul Educaţiei, Isabel Alçada, a argumentat că vor fi afectaţi „doar 3,5% din elevii claselor primare".

Marea Britanie a anunţat şi ea o reducere a bugetului pentru învăţământul superior pe anul în curs cu 290 de milioane de euro în plus faţă de cele aproape 500 de milioane de euro anunţate de guvernul anterior. Pentru bugetul alocat Educaţiei în Regatul Unit, de 107 miliarde de euro, măsura pare a fi o picătură într-un ocean. Cu toate acestea, ea a dat naştere unei vii dezbateri privind calitatea educaţiei superioare în universităţile britanice.

15.000 de posturi tăiate în Franţa

Franţa caută, de asemenea, soluţii de reducere a bugetului alocat Educaţiei. Guvernul de la Paris are însă alte soluţii: doar unul din doi profesori care se pensionează e înlocuit în sistem, ceea ce face ca numărul angajărilor noi să scadă şi duce la dispariţia a 15.000 de posturi, în principal de învăţători şi profesori de gimnaziu.

Cei care rămân vor beneficia în schimb de o creştere salarială de 10%, de la 1 septembrie, a anunţat ministrul francez al Educaţiei, Luc Chatel. În fine, Germania, care se pregăteşte să anunţe noi măsuri de austeritate, ar putea avea şi ea în vedere şi reducerea cheltuielilor cu învăţământul.

Concedieri şi în SUA

100.000 de profesori riscă să-şi piardă slujba în Statele Unite, unde criza a tăiat dramatic bugetul destinat Educaţiei. Dacă Executivul de la Washington, condus de preşedintele Barack Obama, va obţine susţinerea politică necesară, Congresul ar putea aproba în cele din urmă un ajutor guvernamental de 23 de miliarde de dolari, care i-ar salva pe dascălii vizaţi.

România, austeră de top

„Tăierea salariilor profesorilor români cu 25 de procente este una dintre cele mai dure măsuri de austeritate luate în Uniunea Europeană", consideră Torberg Falch, expert european în economia Educaţiei. Profesorul de economie de la Universitatea din Trondheim, Norvegia, spune că „sistemele de învăţământ europene pot arăta foarte diferit de la o ţară la alta. În general există criterii privind numărul de elevi corespunzător unui profesor. Aşa că e nevoie, în fiecare ţară, de un anumit număr de profesori pentru ca Educaţia să aibă o anumită calitate".

În opinia sa, nu există o reţetă sigură în privinţa modului de acţiune pe care îl poate decide un guvern în lupta cu criza economică. „E greu când ai de ales între închiderea de şcoli şi reducerea de salarii. E naiv să crezi, de pildă, că le va plăcea copiilor să meargă la o şcoală mai mare, ori să facă naveta. Ori că profesorii vor accepta cu uşurinţă să le fie reduse salariile".

Toate guvernele taie de la Educaţie pentru că există percepţia că acest domeniu nu e productiv din punct de vedere economic, explică expertul. Torberg Falch avertizează şi că vor mai trece ani până când bugetele alocate Educaţiei se vor întoarce la cifre asemănătoare cu cele valabile până de curând.

„Cele mai multe state europene au în faţă provocări foarte serioase în privinţa finanţelor publice. Iar situaţia dificilă s-ar putea prelungi pentru că populaţia europeană îmbătrâneşte, toţi aceşti oameni au dreptul la pensie, iar gestionarea finanţelor publice va pune probleme câteva zeci de ani de acum înainte".