Criză de medici la Urgenţă

Criză de medici la Urgenţă

Studenţii medicinişti se feresc de această specializare, deşi e mai bine plătită decât altele

La Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Slatina poţi să numeri pe degete medicii care trebuie să acorde primul ajutor. Sunt doar patru şi sunt nevoiţi să facă faţă la peste 250 de pacienţi pe zi. Le dau o mână de ajutor medicii ambulanţieri şi cadrele sanitare din spital.

„Gărzile sunt completate de medicii de pe ambulanţe care au acceptat să îşi ajute colegii. Şi ceilalţi medici din spital intră în Urgenţă şi după scandalul de acum două luni, când la doi medici de la Urgenţe li s-a desfăcut contractul de muncă. Ne-am mobilizat şi timp de o lună de zile ne-au ajutat şi medicii de la Craiova”, a spus Octav Oprescu, managerul Spitalului Judeţean Slatina.  Ministerul Sănătăţii a scos la concurs 33 de posturi pentru spitalul slătinean dintre care 18 de specialişti şi 15 rezidenţi.

Dintre acestea, două posturi sunt de specialişti pentru UPU şi unul de medic rezident la urgenţă. La UPU Slatina mai este un post de specialist blocat, cel al medicului Cornel Fulga, cercetat penal după ce în urmă cu două luni un bătrân a murit pe holurile spitalului, plimbat de la o secţie la alta. 

Medicina de urgenţă,  specializare grea
Salariile mici, dar şi munca şi responsabilitatea dintr-o unitate de primiri urgenţe îi ţin departe de această specializare pe tinerii medicinişti.

„Am înţeles că nu s-au înscris prea mulţi pentru aceste posturi. De câţiva ani este o criză de specialişti în medicina de urgenţă. Foarte greu se mai găsesc specialişti, iar tinerii se feresc de acestă specializare. Am înţeles de la colegii de la Craiova, că foarte puţini dintre studenţii care îşi încep rezidenţiatul la urgenţă îl şi termină. Renunţă pentru că li se pare foarte greu”, a explicat Oprescu. Chiar dacă în unele cazuri salariile tinerilor medici pot ajunge şi la 2.000 lei, aceşti bani nu îi motivează suficient. Mulţi dintre ei îşi fac rezidenţiatul în alte oraşe decât cele de reşedinţă, iar cazarea, masa şi transportul depăşesc salariul de rezident. La acestea se adaugă şi cărţile şi alte materiale, dar şi conferinţele din ţară şi străinătate la care trebuie să meargă tot pe banii lor.