Criza, inamicul principal al Armatei
0
Peste 3.000 de soldaţi au părăsit forţele militare în ultimul an. Militarii îşi abandonează uniformele din cauza salariilor mici, a neplăţii sporurilor şi de teama concedierii obligatorii la 40 de ani.
În anul 2008, 3.237 de soldaţi şi gradaţi voluntari au demisionat din Armata Română. Motivul plecării din Armată este, evident, disperarea, pentru că un militar care demisionează nu are dreptul la salarii compensatorii – aşa cum primesc angajaţii ale căror posturi se desfiinţează.
Militarii demisionari reprezintă aproape 10% din efectivul total de soldaţi şi gradaţi angajaţi ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Alţi 240 de militari au fost obligaţi să plece din Armată, pe parcursul anului 2008, întrucât au împlinit vârsta de 40 de ani, care constituie vârsta-limită, în România, pentru soldaţi şi gradaţi.
Chiar existenţa acestei limite de vârstă, dincolo de care un soldat voluntar nu mai are dreptul să lucreze în MApN, este unul dintre principalele motive de nemulţumire ale militarilor români.
Prea bătrân la 40 de ani
La 40 de ani, un militar este „debarcat“ cu forţa în viaţa civilă, chiar dacă meseria lui de soldat nu are echivalent civil şi, ca urmare, nu îşi poate găsi prea uşor un alt serviciu. „În conformitate cu Strategia de transformare a Armatei României, la sfârşitul anului 2009, Armata va trebui să aibă un număr de 38.250 de funcţii de soldaţi şi gradaţi“, a comunicat MApN, ca răspuns la întrebările ziarului „Adevărul“.
Rămâne de văzut câte dintre aceste funcţii vor fi ocupate. Pentru că, din păcate, oferta de angajare a MApN nu mai este atât de strălucitoare. La ultima serie de încorporare, cea din luna ianuarie 2009, Ministerul Apărării Naţionale a scos la concurs aproape 2.200 de posturi de soldat voluntar, pe care au concurat 4.400 de tineri.
Recrutări masive, promisiuni neonorate
Cariera militară atrage mai întâi prin condiţiile lejere de angajare. Sunt acceptaţi tineri între 18 şi 26 de ani, absolvenţi de zece clase sau ai unei şcoli de meserii, de ambele sexe, fără să fie obligatoriu ca înainte de angajare să fi satisfăcut stagiul militar. Cu alte cuvinte, un om se poate angaja ca soldat profesionist fără să fi văzut vreodată o armă.
MApN îi amăgeşte pe recruţi cu promisiunea unui venit lunar de circa 1.500 de lei. Doar că, din aceşti bani, salariul este doar jumătate. Cealaltă jumătate o reprezintă norma de hrană, care nu se acordă în bani, decât în anumite condiţii.„Un soldat-gradat voluntar câştigă un salariu de 700 de lei şi din banii ăştia sunt tăiate, mai nou, sporuri în valoare de 100 de lei.
Nu avem cu ce să ne plătim ratele la bănci! Norma de hrană nu o luăm când suntem în aplicaţii sau misiuni. Când mergem la o bancă pentru un împrumut, salariul de pe adeverinţă este undeva la 700-800 de lei, în funcţie de vechime. Noi, ca soldaţi-gradaţi voluntari, lucrăm în sistem până la vârsta de 40 de ani.
După aceea suntem trecuţi direct în şomaj, fără nicio vină, doar că am împlinit «frumoasa vârstă de 40 de ani» şi nu mai suntem «militarii României». Adevărul este crunt“, povesteşte soldatul Paul Florea.
Sporurile, motiv de nemulţumire printre soldaţi
Probleme similare au, de altfel, şi cadrele militare. Un maistru militar din Forţele Navale, Cătălin Rădoi, îşi exprimă îngrijorarea chiar într-un reportaj realizat şi postat pe site-ul oficial al MApN: „Viaţa este aşa cum o ştiţi şi dumneavoastră. Singura problemă, care este şi cea veşnică, sunt sporurile, care, am înţeles, o să înceapă să se taie, şi atunci o să fie cam greu. Deoarece suntem tot timpul plecaţi şi ne bazăm pe aceste sporuri pentru întreţinere“.
Din păcate, conducerea MApN este depăşită de aceste probleme. Oficialii Armatei au recunoscut că, din cauza ultimei rectificări bugetare, de 700 de milioane de lei, nu mai sunt bani pentru plata unor sporuri.
Sporurile, după buget
De la 1 mai, angajaţii MApN nu mai primesc sporul de radiaţii şi sporul de confidenţialitate. 90% din personalul MApN este afectat de această decizie. „Nu s-au tăiat acele două sporuri. Ele sunt amânate de la plată“, a explicat ministrul Mihai Stănişoară.
Primul spor reprezenta 10% din salariu, iar al doilea - până la 15%. Cu alte cuvinte, situaţia militarilor este în anul 2009 mai dură decât anul trecut, când au demisionat peste 3.000 de soldaţi. Generalul Constantin Năstase, şeful Direcţiei Financiare a MApN, a anunţat că plata celor două sporuri se va relua „atunci când bugetul va permite“.
Ziua plăţii, incertă
Până la acel moment, statele de plată ale unităţilor militare nu vor mai include sporurile de confidenţialitate şi de radiaţii. Se va ţine totuşi evidenţa orelor lucrate în asemenea condiţii, rămase neplătite. Sporurile ar urma să le fie plătite militarilor retroactiv, dar nu se ştie când.
Se încarcă comentariile...
