Criza economică lasă casele de amanet din Bănie fără clienţi

Angajatele consideră că o zi în care încheie trei contracte este una norocoasă

De la începutul anului, tot mai mulţi doljeni care îşi amanetează bijuteriile, inelele, verighetele, nu se mai întorc să le ia înapoi. La casele de amanet din Craiova oamenii nu mai stau la cozi să-şi lase zălog aurul pentru că nu mai au bani să îl recupereze.

„Ce să-mi amanetez, tigăile?“
Cei care şi l-au amanetat înainte ca efectele crizei să se facă simţite nu au mai venit să-l răscumpere. În ultima perioadă, spun angajatele de la casele de amanet, nici clienţi nu mai sunt. „Nu mai merge. Până la 12.00 abia a venit o femeie care a dat un inel. E greu!”, spune o vânzătoare de la o casă de amanet de pe Calea Bucureşti. „Am câteva inele, unele dintre ele le-am dat când eram lefteră. Acum mă cam sperie criza. Dacă mi se trage ţeapă, patronul dă faliment şi nu îmi mai pot lua înapoi aurul?”, se întreabă Alina P., studentă.
Bătrânii se consideră prea săraci şi nici nu se gândesc să intre într-una din casele de amanet. „Ce să-mi amanetez, tigăile? Să nu vină ziua când va trebui să ne dăm zălog mobila! Aş amaneta, dar nu am ce! În afară de verighetă, nu am nici cercei, nici inel, nimic! Şi verigheta nu o dau, cu ea intru în pământ!”, rosteşte convinsă Săndica Vârlan, pensionară. E speriată de criză, dar şi mai îngrozită că unii oameni ajung să-şi dea bunurile de preţ din casă, numai să trăiască.
Unii doljeni ajung la casele de amanet în situaţii extreme. „Am cumpărat două perechi de adidaşi pentru copii şi m-am trezit în centrul Craiovei doar cu câţiva lei. Mi-am scos inelul de pe deget şi l-am dat. Oricum o să mă întorc să-l iau îndărăt”, spune Ionela Dumitru, venită din satul Cioroiaşi. 
În timp ce casele mari de amanet  mai au câţiva clienţi pe zi, cele mici sunt pe picior de faliment. Conform salariatelor, într-o săptămână abia dacă strâng 10 clienţi, majoritatea adulţi. Ele recunosc la unison: „Nu mai merge! Înainte era mai bine, acum se duce totul. Nu ştiu de ce!”. Patronii spun că problema nu este câţi clienţi sunt pe săptămână, ci că ei vin, îşi lasă bijuteriile sau alte obiecte, dar puţini sunt cei care se întorc să îşi recapete bunurile. „Noi nu ne plângem că nu avem clienţi. Într-o săptămână vin, să zicem, 20 de persoane, cu 5 % mai mulţi decât în perioada de dinaintea crizei financiare. Dar e greu pentru că nu mai au bani să-şi ia aurul înapoi. Pierd şi casele de amanet, dar şi clienţii. Noi nu mai avem bani să ne susţinem afacerea, iar oamenii rămân fără bijuterii. Un patron nu are cum să prospere dacă nu are lichidităţi, iar în astfel de afaceri profitul iese tot de la clienţi, pe care criza i-a afectat”, a declarat patronul unei case de amanet, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Ca să amaneteze un gram de aur în Craiova, o persoană primeşte între 30 şi 60 de lei, în funcţie de Karate. Comisionul este de 0,5% pe zi, în timp ce pentru pensionari se cere un comision de 0,4%.