Criza din SUA, la un nou apogeu

Pe măsură ce politicienii americani  întârzie salvarea sistemului bancar, Europa resimte tot mai acut turbulenţele pieţelor financiare. Respingerea pachetului de măsuri menit să stabilizeze sistemul financiar american a lovit puternic pieţele de capital din SUA, dar şi din restul lumii.

Confruntată cu cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune din anii ’30 încoace, economia americană are o nevoie disperată de restabilire a încrederii investitorilor în industria financiară. Faptul că planul de salvare a sistemului financiar, susţinut de însuşi preşedintele George W. Bush, nu a reuşit să treacă de Camera Reprezentanţilor a provocat la New York cel mai mare declin al indicelui bursier Dow Jones din istorie şi a ras practic 1.000 miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiilor listate.

Legea va fi probabil cosmetizată

Sectorul bancar american, şi aşa puternic zdruncinat de criza financiară, a cunoscut în ultimele săptămâni vremuri tulburi, după ce Leh­man Brothers a dat faliment, Merrill Lynch a fost cumpărată de Bank of America, iar cei mai mari creditori ipotecari, Freddie Mac şi Fannie Mae, precum şi cel mai mare asigurător ,AIG, au fost naţionalizaţi.

Din acest motiv, practic, pe Wall Street, unde ajutorul statului este mai mult decât necesar, orice zi contează, pentru că băncile riscă să intre în colaps peste noapte.

Ce se va întâmpla acum? Senatorii spun că nu au altă soluţie decât să revitalizeze planul. Atât membrii Congresului, cât şi analiştii cred că proiectul legislativ nu va fi complet restructurat, ci va suferi, cel mai probabil, câteva cosmetizări, pentru a obţine cele 12 voturi necesare ca să treacă de Camera Reprezentanţilor.

Aceasta a respins luni proiectul cu 228 voturi împotrivă şi 205 pentru. Pachetul de măsuri, evaluat la 700 miliarde de dolari, are ca scop principal să-i stimuleze pe creditori să ofere din nou împrumuturi, deoarece permite Guvernului să cumpere obligaţiuni ipotecare păguboase deţinute de instituţiile financiare cu probleme.

Europa este dezamăgită

Secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, care a spus în repetate rânduri că Congresul va face “o greşeală gravă” dacă va tărăgăna aprobarea legii, s-ar putea baza acum pe declinul puternic al bursei pentru a-şi “vinde” planul de salvare a sistemului financiar.

Şi cu cât mai mare va fi impactul respingerii planului asupra pieţelor, cu atât mai repede se vor reîntoarce membrii Congresului la vot. “Pieţele din toată lumea sunt sub stres, şi asta reduce numărul creditelor disponibile, credite cu care companiile americane plătesc salarii şi îşi aprovizionează stocurile.

Şi familiile resimt această criză a creditării pentru că le este tot mai dificil să obţină credite pentru a-şi cumpăra o maşină sau pentru a plăti studiile copiilor”, a spus Paulson. Congresul se va reuni abia joi, după sărbătoarea Anului Nou evreiesc, dar cel mai probabil nu vor vota din nou decât în acest weekend.

Dezamăgită de votul Camerei Reprezentanţilor, Comisia Europeană (CE) a afirmat ieri că SUA trebuie să-şi asume responsabilitatea specială pe care o au în rezolvarea crizei financiare globale şi a cerut aprobarea cât mai rapidă a planului de salvare a sectorului bancar. În timp ce americanii s-au certat pe marginea textului legislativ, guvernele europene au sărit în ajutorul pieţelor asigurând lichiditatea, dar şi garantând depozitele bancare.

Culisele respingerii planului Paulson

Camera Reprezentanţilor din SUA a respins planul Paulson, atât republicanii, cât şi democraţii încercând să-şi atribuie meritul de a apăra interesele contribuabililor nemulţumiţi de cheltuirea a 700 de miliarde de dolari pentru salvarea băncilor.

Tabăra democraţilor susţine că republicanii au respins planul, ofensaţi că fuseseră presaţi de Nancy Pelosi – preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor – să-l aprobe în regim de urgenţă. Mulţi dintre republicani, dar şi 40% din democraţi sunt ostili unei intervenţii atât de masive a statului asupra pieţei. Cea mai mare parte a aleşilor are rezerve asupra acestei metode de redresare a economiei, care nu este agreată nici de FMI.

Bursele se regrupează

După ce au înregistrat scăderi-record la deschiderea şedinţelor de tranzacţionare, principalii indici bursieri mondiali au recuperat o parte din pierderi.