Creştinătatea aşteaptă lămuriri de la Vatican

Autoproclamarea Bisericii Catolice drept "unica şi adevărata" biserică a lui Hristos afectează 40 de ani de dialog teologic Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist,

Autoproclamarea Bisericii Catolice drept "unica şi adevărata" biserică a lui Hristos afectează 40 de ani de dialog teologic

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist, a reacţionat vehement la documentul intern al Vaticanului. El a caracterizat declaraţia Bisericii Catolice ca fiind "brutală", cu ecouri negative în interiorul tuturor comunităţilor religioase.

"Am rămas de-a dreptul uimiţi de o asemenea declaraţie, care învrăjbeşte întreaga creştinătate. Acest lucru nu-l bucură pe Dumnezeu, care este Părintele nostru. Poate se vor ivi raze ale raţiunilor şi ale scrierilor fraţilor din bisericile celelalte, să găsim totuşi soluţii şi să nu cădem în haos. Deocamdată, fiind aşa de brutală declaraţia, e greu de găsit o cale pentru continuarea dialogului cu Biserica Catolică, de vreme ce chiar nu te recunoaşte ca biserică, ci doar ca pe ceva particular. Nu are sens", a spus Patriarhul BOR. Teoctist a mai precizat că prelaţii români sperau într-o continuare a dialogului iniţiat de Papa Ioan Paul al II-lea pentru colaborarea între cele două biserici. Patriarhul crede că toate comunităţile religioase care au militat pentru apropiere şi unitate au fost deranjate de documentul aprobat de Suveranul Pontif. "Credem că documentul original, atunci când va fi expus şi comentat de Congregaţia Vaticanului, va aduce alte lumini, ca să nu zdrobească atât de brutal o activitate care se desfăşoară de atâtea decenii", a mai spus Prea Fericitul Teoctist, citat de Rompres.

O piedică în calea dialogului de la Ravena

Chiar dacă documentul nu aduce elemente noi, reprezentanţii Patriarhiei Române consideră că acesta ar putea reprezenta o piedică în calea dialogului la următoarea întâlnire ecumenică de la Ravena, din această toamnă. "Din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe, am putea aprecia că aceste afirmaţii nu fac altceva decât să contribuie la instaurarea unui climat de neîncredere. Probabil că se va ridica şi această problemă, dar cred că noi vom rămâne deschişi dialogului", a precizat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. El a adăugat că şi în cadrul Bisericii Romano-Catolice ar putea să existe o situaţie "delicată", deoarece mulţi reprezentanţi ai acesteia "au pledat pentru apropierea de Biserica Ortodoxă".

Lumea creştină, "uimită şi dezamăgită"

Reacţiile critice la adresa poziţiei Vaticanului care consideră Biserica Catolică drept "unica şi adevărata biserică a lui Hristos" au continuat şi ieri, pe un ton şi mai vehement. Asociaţia Bisericilor Luterane (LWB) s-a declarat "uimită şi dezamăgită" de aceste afirmaţii. Secretarul general al LWB, Ishmael Noko, a precizat că luteranii nu pot accepta sub nicio formă punctul de vedere al Vaticanului şi că ei speră în continuarea dialogului cu romano-catolicii. La Asociaţia Bisericilor Luterane, cu sediul la Geneva, sunt afiliate 140 de biserici, cu peste 66,7 milioane de credincioşi în 78 de ţări din întreaga lume. Liderul Bisericii Evanghelice din Germania, Wolfgang Huber, consideră că Biserica Catolică a mărit şi mai mult distanţa ce o separa de comunităţile protestante. Institutul ecumenic al Bisericii Evanghelice i-a îndemnat pe credincioşii protestanţi să nu se lase provocaţi de declaraţiile venite din partea Vaticanului. Margot Käßmann, episcop de Hanovra, consideră că documentul ar putea avea efecte "fatale" pe plan ecumenic.

Declaraţia Papei nu îl bucură pe Dumnezeu
Prea Fericitul Teoctist

Ecumenismul este mişcarea religioasă care urmăreşte unificarea tuturor bisericilor creştine prin compromisuri reciproce.

Radu Preda: "Este ciudat că documentul vine de la un papă european"

Teologul Radu Preda consideră că prin documentul aprobat de Suveranul Pontif se reiau vechi atitudini care au caracterizat relaţiile între cele două biserici în ultima jumătate de secol. Dar acest lucru nu înseamnă că atitudinea Vaticanului nu şochează. "E o lovitură cumva în obraz pe care Papa o ignoră complet. Lucru care este ciudat la un papă din Europa. Poate că ar fi fost de înţeles dacă papa ar fi fost venezuelean sau african", este de părere teologul Radu Preda. El consideră că documentul este de fapt "un act de aducere cu picioarele pe pământ". "După 40 de ani de la Vatican II şi alţi 30 de ani de discuţii teologice la nivel înalt, nu am înaintat deloc. Biserica este în continuare văzută ca un organism piramidal la Vatican unde, dacă nu ţii cont de vârf, eşti expulzat, în timp ce în ortodoxie, biserica este suma comunităţilor locale", a mai spus teologul.

Principalele diferenţe între ortodocşi şi catolici

- Biserica Catolică recunoaşte Primatul Papal şi Infailibilitatea papală

- Filioque (în latină "şi de la fiul") - inovaţie dogmatică a catolicilor după care Duhul Sfânt ar purcede atât din Dumnezeu Tatăl, cât şi din Dumnezeu Fiul, Iisus Hristos

- Imaculata concepţie - dogmă catolică potrivit căreia Fecioara Maria a fost concepută prin lucrarea Duhului Sfânt, şi nu de către părinţii săi, Ioachim şi Ana, rămânând fără păcatul originar

- Catolicii slujesc cu azime, şi nu cu aluat dospit şi vin (Trupul şi Sângele Domnului sau Sfânta Împărtăşanie)

- Biserica Ortodoxă are rit oriental şi liturghii în limba fiecărei ţări

- Biserica Catolică susţine existenţa Purgatoriului, loc temporar în care sufletele celor adormiţi şi-ar ispăşi păcatele uşoare

- Biserica Catolică a impus celibatul (din 590 d.Hr.) întregului cler, iar Biserica Ortodoxă a introdus (în 691 d.Hr.) regula potrivit căreia diaconii şi preoţii se pot căsători

- Numai Biserica Catolică a avut, în decursul istoriei, forme de organizare statală, Vaticanul (prin Contractul lateranic din anul 1929).

Între ideologie şi religie

George Rădulescu
publicist comentator
george.radulescu@adevarul.ro

"Creştinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or, ideologia e ceva construit", le spunea Petre Ţuţea apropiaţilor săi. Tocmai aceasta este marea capcană în care riscă să cadă Papa Benedict al XVI-lea. Suveranul Pontif lasă impresia că fundamentează o ideologie, în detrimentul trăirii creştine autentice promovate de predecesorul său, Ioan Paul al II-lea. Mai mult, dialogul ecumenic a însemnat pentru Occident o gură de oxigen. Apropierea de ortodoxie a înviorat Biserica Catolică, măcinată de-a lungul veacurilor de lupte pentru putere. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre Bisericile Ortodoxe şi în special despre Biserica Ortodoxă Română - cea mai deschisă spre dialogul cu Vaticanul. Anumiţi ierarhi ortodocşi au împrumutat din măreţia lumească - eufemistic vorbind - a cardinalilor, lăsând în plan secund aspectele mistice. Perspectiva unirii creştinătăţii cu toate beneficiile ce ar putea decurge din aceasta, dar în pofida marilor diferenţe dogmatice dintre ortodocşi, catolici şi protestanţi, a cucerit o parte din înalţii noştri prelaţi. Nu de puţină vreme, în BOR se duce o luptă ascunsă pentru influenţă între "ecumenişti" şi "tradiţionalişti". De aici şi planurile privind viitorul Patriarh al României. Sondajele de opinie arată că BOR beneficiază în continuare de cea mai mare încredere în rândurile simplilor cetăţeni. Ar fi trist ca acest impresionant capital de imagine să fie risipit în jocuri de culise.