Credinţă dovedită în genunchi

Evlavia, oportunismul sau apetitul pentru mici şi bere i-au împins ieri pe români spre mănăstirile cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Teologii spun că niciun act de credinţă nu trebuie interpretat greşit, în timp ce petrecăreţii de la grătare nici nu ştiu bine ce sfânt sărbătoresc.

Anul acesta, 60.000 de credincioşi au venit să se închine la icoana Maicii Domnului de la Nicula, judeţul Cluj, despre care, în 1699, soldaţii austrieci au consemnat că a lăcrimat. Pelerinii din toată ţara au făcut pe jos ultima parte a drumului de cinci-şase kilometri până la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, forţaţi şi de autorităţile care anul acesta nu au mai permis accesul maşinilor, în afara celor oficiale, până la mănăstire.

Citiţi şi:

De Sfânta Maria Mare petrec peste două milioane de români

Sfânta Maria şi istoria imnului de la Nicula

Paisprezece preoţi şi diaconi au oficiat slujba religioasă. Dintre ei a lipsit însă anul acesta mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, din motive de sănătate. De pe podiumul pe care a fost oficiată liturghia nu au lipsit, însă politicienii, anul acesta doar locali.

Ultra-evlavioşii

Mare parte dintre pelerini, mânaţi de o evlavie adâncă, au ajuns la Nicula încă de joi. „Aici am dormit, pe jos. Noroc că anul acesta a fost cald şi nu a plouat", spune Ioana Georgiu (37 de ani), din Dej. Ea spune că vine la Nicula în fiecare an, din 1997 încoace.

Florica Opriş (28 de ani), din Halmăj, judeţul Sălaj, a pornit spre Mănăstirea Nicula la 11 august. A venit pe jos 150 de kilometri. Ca şi cum efortul de a bate atâta drum nu ar fi fost de ajuns, femeia s-a decis să mai facă un act de penitenţă: a înconjurat mica biserică din lemn din curtea mănăstirii în coate şi în genunchi. „Fac asta ca să îi cer Domnului sănătate pentru mine şi ai mei", a explicat femeia.

Evlavia credincioşilor de la Nicula nu se opreşte aici. Sute de pelerini au ţinut să imortalizeze preoţii care au oficiat liturghia. Unii chiar au filmat sau au înregistrat pe reportofon predica ţinută de episcopul Irineu Bistriţeanul. Au folosit aparate foto, telefoane mobile, camere de filmat sau reportofoane nu doar tinerii veniţi la mănăstire, ci şi credincioşi mai în vârstă. Totul pentru „sănătate".

Mii de creştini au venit sâmbătă, cu  mic cu mare, din tot vestul ţării, dar şi din străinătate, la mănăstirea Hodoş Bodrog, judeţul Arad, care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Au înnoptat sub cerul liber, în curtea mănăstirii, rugându-se toată noaptea, până dimineaţă.

Pentru mulţi credincioşi este deja o tradiţie pe care o păstrează de ani de zile. „Stăm aici în curtea bisericii şi ne rugăm pentru sănătate şi reuşită în viaţă. Dormim pe pături şi ascultăm slujba", a spus Maria Trânc. Cum ruga nu este suficientă, oamenii îşi lipesc urechea de zidul bisericii, unde legenda spune că se aud bătăi de inimă. „Se aud nişte bătăi ritmate şi se zice că ar fi bătăile inimii Maicii Domnului, dar numai cine are credinţă le aude", a explicat Gheorghe Măcineanu.

Şi tinerii au luat cu asalt mănăstirile

Credincioşii din nevoie

Nu toţi cei care au pornit ieri în pelerinaj către bisericile şi mănăstirile care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului au făcut-o din prea multă evlavie. Familia Petruţ din Dej a mers ieri la Rohia, în judeţul Maramureş, din nevoie. Maria (36 de ani) şi Ioan (35 de ani) au aflat că aici masa este gratis. „Nu cerşim", a ţinut să precizeze femeia care munceşte cu ziua, pentru a completa veniturile familiei cu câteva sute de lei pe lună.

„Mami şi tati merg prin mulţime, mai strâng bani şi mâncare. Noi ne odihnim, am venit cu mai multe maşini până aici, toate prinse la ocazie, nu am dat bani. Oamenii-s tare de treabă pe aici, ne-au ospătat cu de toate. Vom pleca abia după ce se termină slujba, duminică", a spus unul dintre copiii familiei Petruţ. „Oamenii nevoiaşi îşi fac apariţia la noi în prag de sărbătoare. Cine ştie? Măcar o parte dintre aceştia dacă se lasă pătrunşi de spiritul sărbătorii, şi avem cu toţii de câştigat", a spus părintele Macarie.

Petrecăreţii

Dar sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului nu înseamnă numai rugăciune. În curtea Mănăstirii Argeş, an de an răsună manelele de Sfânta Maria Mare. Cheful a început sâmbătă la lăsarea serii şi a continuat până duminică după-amiaza.

„În fiecare an venim, ne distrăm, bem, sărbătorim pe Marin, Maria, pe toată lumea. Chefuim, mâncăm", a spus Ilie Stănescu, în timp ce întorcea micii pentru a se rumeni mai bine. Cei mai obosiţi dintre petrecăreţi au mai zăbovit pe iarbă, până după-amiază, după care au plecat spre casele lor. (Au mai contribuit Monika Krajnik, Florin Maruşca, Patricia Rusu)

Ambele sărbători sunt importante

Preotul Alexandru Moraru a explicat că, din punct de vedere teologic, Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită la 15 august, şi Naşterea Maicii Domnului, prăznuită la 8 septembrie, sunt la fel de importante, dar românii s-au ataşat în mod tradiţional mai mult de prima sărbătoare.

Facem prea mult pentru a ne arăta evlavia?

Teologii ortodocşi nu consideră că unii pelerini exagerează cu manifestările de credinţă. „Faptul că înconjoară biserica în coate şi în genunchi este un gest de pioşenie care s-a păstrat, prin tradiţie, de-a lungul timpului.

Cei mai mulţi fac asta pentru că s-a văzut că a dat roade şi pentru că au găsit răspuns la rugăciunile lor", a precizat preotul Alexandru Moraru, profesor de istorie a Bisericii Române la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca. El a mai precizat că „tot ce e închinat Sfintei Marii şi sfinţilor în general este firesc şi acceptat de Biserică. O exagerare spre fanatism este considerată deschiderea şi citirea, mai bine zis «ghicirea» din pravilă. Nu e în canoanele bisericii, iar preoţii care o fac sunt aspru pedepsiţi".

Despre cei care vin la biserică sau la mănăstire, doar când au timp sau au câte un „hop" în viaţă, fie un examen la facultate sau vreo rudă bolnavă, teologii spun că sunt „credincioşi de ocazie". „Omul aşteaptă ca la fiecare rugaciune să i se îndeplinească gândul, fără să se gândească la faptul că mai trebuie şi post şi stăruinţă", a mai explicat teologul clujean.

Pe de altă parte, psihologii consideră că românii se împart în mai multe categorii de credincioşi. „Mai întâi, sunt enoriaşii care vin sistematic la biserică, care sunt creştini în fiecare zi. Într‑o a doua categorie intră cei care adoptă această practică doar cu ocazia sărbătorilor importante, crezând că astfel compensează absenţa de peste an în biserică", a explicat psihologul Mihaela
Săhleanu.

Ziua Marinei, fără fastul de altădată

Spectacolul naval, aerian şi terestru oferit duminică de militari pe litoral a atras ca în fiecare an mii de spectatori pe faleza Cazinoului din Constanţa. Totuşi, concertele şi artificiile din anii trecuţi au fost tăiate de pe lista de anul acesta, la fel şi aplauzele pentru preşedintele ţării.

Festivităţile au fost deschise de zeul Neptun şi de nimfele sale, o pată de culoare printre sutele de uniforme militare. Soldaţii au ţinut un moment de reculegere în memoria colegilor lor pieriţi în urmă cu 40 de zile în catastrofa aviatică de la Tuzla. Golul lăsat de moartea celor 12 scafandri şi piloţi nu a fost umplut nici măcar de declaraţiile oficialităţilor. „După finalizarea anchetei, militarii morţi vor fi avansaţi în grad şi decoraţi post-mortem", a ţinut să declare ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, venit să participe la manifestările de Ziua Marinei.

Discursul preşedintelui Traian Băsescu nu a fost pe placul celor care au asistat la festivităţi. Şeful statului a apelat la „solidaritate în aceste momente de dificultate" şi a dat exemplu un echipaj de navă, unde marinarii sunt toţi egali şi „nu cer privilegii". Constănţenii şi turiştii l-au huiduit pe Băsescu pentru că s-au „săturat de sărăcia din ţară". „Doar nu era să‑l aplaudăm! L-am huiduit, că aşa merită! Nimic nu-i bine în ţara asta! Preşedintele promite mereu şi nu face nimic", a spus, revoltat, Vasile Şerbăniţă (57 de ani), din Năvodari.

Copiii au fost cei mai încântaţi spectatori

Petreceri şi în ţară

Mii de turişti, din toate colţurile ţării, au ales să petreacă Ziua Marinei în portul dintre munţi amenajat pe Lacul Bicaz. „Am venit în concediu. Stăm o săptămână aici şi astăzi ne-am plimbat cu vaporaşul şi am văzut şi noi cum arată sărbătoarea de Sfânta Maria din Moldova. Este frumos şi cred că mai venim şi-n alţi ani", a spus Daniela Felseghi, o turistă din Mureş. Serbarea a debutat cu un ceremonial religios, oficiat pe unul dintre vapoare în memoria marinarilor români care au murit la datorie. În partea a doua, prin faţa spectatorilor au defilat cele cinci vase de agrement din care este compusă flota lacului. (A mai contribuit Andreea Amariei)