Greva foamei pe bani publici

Patru angajaţi ai postului public de radio au protestat pentru salarii mai mari. Ei câştigă până la 2.000 de lei pe lună. După 24 de ore de proteste, celor patru grevişti de la Radio Oltenia li s-a promis că solicitările lor vor fi soluţionate.

Patru salariaţi de la Radio Oltenia au făcut greva foamei timp de 24 de ore, renunţând la protest după ce li s-a promis că solicitările lor vor fi rezolvate. Liviu Diaconescu, Emil Ana, Petrea Ganea şi Ion Florin au intrat în grevă luni dimineaţă, anunţând că nu vor părăsi sediul din Craiova până nu vor obţine drepturi şi salarii precum cele ale colegilor din Bucureşti.

„Vocile" Radio Oltenia s-au plâns de faptul că nu beneficiază de aceleaşi drepturi ca angajaţii postului public din Capitală, primind salarii mai mici şi mai puţine zile libere. Cei patru şi-au petrecut noaptea într-o încăpere a studioului teritorial, unde colegii le-au adus paturi de campanie pentru a se odihni. Radioul public are alocat pentru 2010 un buget total de 45,6 milioane de euro.

Cristian Neţoiu, liderul de sindicat de la Radio Oltenia, îi apără pe colegii lui. „Noi nu cerem decât să fim respectaţi. Cred că fiecare persoană are dreptul măcar la o zi liberă pe săptămână. Mai mult, salariile lor nu sunt la fel ca ale celor din Bucureşti, sunt diferenţe mari", spunea Neţoiu, cu doar câteva ore înainte ca angajaţii să renunţe la protest.

„Ce pot să fac eu?"

Conducerea instituţiei din Craiova a declarat că oamenii sunt liberi să protesteze, însă a prezentat o planificare conform căreia fiecare angajat are cel puţin o zi liberă pe săptămână. Motivul pentru care angajaţii Radio Oltenia muncesc fără oprire este dorinţa lor de a câştiga mai mult.

Mircea Pospai, director la Radio Oltenia, prezintă altfel situaţia: „Ei cer să le fie plătite şi zilele libere. Angajaţii primesc 80 de lei pe zi, iar sâmbăta şi duminica - dublu. Mai mult, când lucrează de sărbători încasează triplu. Ajung la peste 2.000 de lei pe lună. În contractul colectiv de muncă scrie că beneficiază de prime, de concedii şi sporuri, în funcţie de vechime. De la Bucureşti au tot venit comisii peste comisii şi nici măcar una nu le-a dat dreptate. Ce pot să fac eu?".

La rândul său, Maria Ţoghină, preşedinte-director general la Societatea Română de Radiodifuziune, a declarat pentru „Adevărul": „Cred în forţa dialogului şi mai cred că într-o perioadă de criză trebuie să ne gândim cu toţii la asigurarea resurselor, şi nu la suplimentarea lor".

Au renunţat pentru promisiuni

Cei patru grevişti au început protestul cu entuziasm. „De 20 de ani lucrez în radio. Vom rămâne în greva foamei atât timp cât va fi nevoie", a spus Liviu Diaconescu.

Şefii de la Bucureşti le-au promis greviştilor modificarea contractului colectiv de muncă, în aşa fel încât toţi salariaţii să aibă aceleaşi drepturi băneşti, iar cei patru au renunţat la protest.

„Victor Peţa, liderul Blocului Naţional Sindical, filiala Dolj, şi directorul de la Bucureşti ne-au asigurat că toate problemele noastre vor fi rezolvate. Liviu Diaconescu, Emil Ana, Petrea Ganea şi Ion Florin au decis să renunţe la forma de protest până la 10 februarie. În cazul în care nu vom primi nici măcar un răspuns, oamenii vor intra din nou în greva foamei", a spus Cristian Neţoiu, liderul de sindicat de la Radio Oltenia, de îndată ce greviştii au plecat acasă.

Nu este prima dată când salariaţii de la Radio Oltenia au intrat în grevă. În urmă cu două săptămâni, aceştia au mai protestat tot cauza salariilor.

An negru pentru presă

Trustul MediaPro a renunţat anul trecut la 300 de angajaţi doar din televiziuni. Publimedia, divizia de print a MediaPro, a decis să nu mai finanţeze publicaţiile locale pe care le deţinea.

- În martie 2009, conducerea grupului Ringier a decis să renunţe la 28 de angajaţi de la „Evenimentul zilei".
- „România liberă" a concediat în aprilie 2009 circa 20 de angajaţi.
- În iulie 2009, trustul Realitatea-Caţavencu a recurs la reduceri de până la 50% din salariile angajaţilor.
- La începutul acestui an, ziarele „Ziua" şi „Gardianul" au fost închise.
- Ziarul „Cotidianul" şi-a închis porţile la sfârşitul anului trecut. Însă, cu câteva luni înainte, mai multor angajaţi ai publicaţiei le-au fost scăzute salariile la 1.000 de lei.

Înfometaţi pentru o cauză

Greva foamei a fost o armă eficientă de luptă pe vremea când lumea era divizată de o Cortină de Fier, de kilometri de sârmă ghimpată şi munţi de propagandă. „Adevărul" v-a prezentat săptămâna trecută cazul lui Serge Pop, care a flămânzit în Franţa, în anii `80, pentru ca regimul ceauşist să-i permită familiei sale să se stabilească la Paris. Foamea de dreptate l-a împins pe Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989", la repetate greve pentru a primi filele interzise din „Dosarul Revoluţiei".