Curtea Constituţională amână pentru după alegeri discutarea legilor Boc
0
Curtea Constituţională a decis să amâne până după alegeri stabilirea dacă legile pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea sunt sau nu constituţionale. Noul termen stabilit de judecătorii de la CC este 9 decembrie, la trei zile după cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale.
Liberalii au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR) pe 23 septembrie. Aceştia au indentificat 5 articole din actul normativ care încalcă Legea Fundamentală. În primul rând opoziţia afirmă că nu li se poate interzice directorilor sau directorilor adjuncţi de şcoală să facă parte din partide politice, deoarece Constituţia spune că doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică nu pot fi afiliaţi politic.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit deputatului PNL Ciprian Dobre , în Legea Educaţiei se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat Dobre.
A treia neregulă identificată de PNL constă în producerea de discriminare între absolvenţii liceului de la stat şi cei de la rpivat. În lege se precizează că absolvenţii de la stat pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge şi nu le mai spune nimic".
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a mai făcut referire şi la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. "La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educaţiei poate prin ordin, să suspende din funcţie rectorul unei instiuţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanţie", a afirmat liberalul.
Nereguli şi la Legea unitară de salarizare
Tot liberalii au contestat la CCR şi Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. "La cumulul pensiei cu salariul este o discriminare fantastică datorită faptului că dacă lucrezi în mediul privat poţi să păstrezi pensia, dacă lucrezi la bugetul de stat nu poţi să păstrezi pensia. Deja Cehia a fost obligată de CEDO să renunţe la această prevedere", a arătat Ciprian Dobre.
PNL consideră şi că, prin eliminarea cumulului de funcţii (salariat la stat-pensionar), este limitat şi încălcat dreptul constituţional al oricărei persoane la muncă.
"Încălcarea Articolul 47 din Constituţie. Este pentru prima dată după 1990 când unor bugetari le scad, practic, veniturile nete câştigate până în prezent. Dacă până acum cetăţenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creştere ale salariilor şi veniturilor, începând cu luna ianuarie banii primiţi vor fi mult mai puţini", este ultimul punct la care fac referire liberalii în sesizarea de neconstituţionalitate depusă la CCR.
Liberalii contestă şi decizia Guvernului de a trimite bugetarii în concediu fără plată timp de 10 zile.
Şeful statului a declarat în urmă cu câteva zile că dacă CCR va declara neconstituţionale legile pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea, "se complică enorm relaţia cu FMI", iar Legislativul va trebui să lucreze şi în campanie pentru a se respecta termenii acordului. Potrivit preşedintelui Băsescu fără aceste legi, România ar putea să nu mai primescă tranşele de împrumut de la FMI pe anul următor.
Se încarcă comentariile...
