Concesiuni petroliere fără miză

Valoarea reală a rezervelor de petrol şi gaze din zona platoului continental, care a revenit României, se ridică la aproxima­tiv 200 de milioane de euro.

Decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind împărţirea platformei continentale a Mării Negre a aprins spiritele în sistemul energetic românesc.

În ultimele zile au apărut o serie de speculaţii şi acuzaţii privind modalitatea de concesionare a unor perimetre de explorare a zăcămintelor de gaze şi petrol. Presupusa miză economică, care a provocat dezbateri mediatice aprinse, s-ar fi ridicat la câteva zeci de miliarde de dolari.

Specialiştii din domeniul petrolier susţin însă că valoarea reală a rezervelor este mult mai mică, aceasta ridicându-se la aproximativ 200 de milioane de euro.

„Resursele de petrol în întreaga zonă pe care România a câştigat-o în urma procesului de la Haga sunt cuprinse între şase şi nouă milioane de tone, iar cele de gaze se ridică la 10 miliarde de metri ­cubi”, susţine Theodor Orăşianu, specialist petrolist internaţional.

Conform experţilor, rata de extracţie este în jur de 25-60%, iar astfel de zăcăminte se explotează pe o durată cuprinsă între 5 şi 20 de ani.

Modificări conform legislaţiei

„Importanţa” pe care au căpătat-o rezervele energetice din zona Mării Negre a fost legată de o hotărâre de guvern care legifera un nou acord al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) cu compania canadiană Sterling.

Controversele au apărut ca urmare a secretizării unui act adiţional aferent contractului. Experţii din piaţă susţin că o astfel de practică este perfect legală întrucât anexele cuprind o serie de informaţii precum cotele de rezerve, care nu pot fi făcute publice.

Potrivit notei explicative, actul adiţional este necesar pentru transformarea contractului de explorare şi împărţire a producţiei în acord petrolier, din cauza modificării legislaţiei din domeniu.

Asta înseamnă că firma va plăti statului redevenţe fără a împărţi producţia, conform legislaţiei europene. Iniţiatorii proiectului de hotărâre argumentau prin faptul că atribuţiile statului român au fost preluate, între timp, de către ANRM, care nu poate prelua o parte din producţie, fiind o instituţie guvernamentală.

Justificarea acestui act normativ este confirmată şi de Sterling Resources, care a precizat ieri, printr-un comunicat, că actul adiţional a vizat alinierea prevederilor acordului petrolier din 1992 la cele actuale, nicidecum atribuirea unor suprafeţe suplimentare.

De altfel, oficialii ANRM au precizat, pentru „Adevărul”, că absolut toate perimetrele din zona liberă vor fi scoase la licitaţie.

„În ultimii 11 ani, de când ne desfăşurăm activitatea în România, am respectat şi am aplicat toate reglementările prevăzute de legislaţia României şi a Uniunii Europene”, susţine Stephen Birrel, director general al Midia Resources, divizia locală a Sterling.

Deşi atenţia a fost îndreptată, în zilele care au urmat deciziei de la Haga, doar spre una dintre companiile care au afaceri pe platoul continental, marele câştigător pare să fie vecinul lui Sterling, OMV-Petrom, care are, de asemenea, activităţi petroliere în zonă.

Potrivit Petrom, compania exploatează în prezent, pe platforma continentală, patru zăcăminte comerciale (Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe şi Pescăruş), un al cincilea zăcământ (Delta) aflându-se în stadiul de dezvoltare.

La începutul anilor 2000, Petrom a colaboratpentru găsirea de hidrocarburi în perimetrul Neptun cu nume mari din industria petrolieră a lumii, respectiv americanii de la Conoco şi francezii de la Total, care însă au renunţat la explorările din România, după ce au investit în zadar mai mult milioane de dolari.

Rompetrol neagă orice implicare

În scandalul legat de acordurile semnate de Sterling cu statul român a fost implicată şi compania petrolieră Rompetrol. Legătura dintre cele două firme ar fi fost Nicolae Vidu, reprezentant al Sterling Resources, dar şi membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol Well Services.

Pentru a elimina aceste speculaţii, Vidu a renunţat la postul din Rompetrol. Rompetrol precizează, însă, că nu a avut alte colaborări comerciale cu compania canadiană, în afară de două contracte de servicii petroliere, care deja au încetat.

„Eu cred că independenţa energetică a României stă în cercetarea şi dezvoltarea altor tipuri de energie alternativă cum ar fi biomasa, hidroenergia şi într-o oarecare măsură energia eoliană. Nu mi-aş pierde timpul cu astfel de explorări maritime“, a declarat Dinu Patriciu, CEO al Rompetrol.

Anexele contractului Sterling, publicate astăzi

Premierul Emil Boc (foto) a anunţat, ieri-seară, că Executivul a aprobat desecretizarea actului adiţional al contractului de concesiune încheiat de Sterling Resources şi ANRM.

Informaţiile din anexa secretă a documentului vor fi publicate pe pagina web a Agenţiei, www.namr.ro, în această dimineaţă, ne-au precizat reprezentanţii ANRM.

Totodată, premierul Boc a mai spus că Sterling Resources a primit, odată cu decizia Curţii de Justiţie de la Haga, şi dreptul de a exploata rezervele din perimetrele concesionate, respectiv Midia şi Pelican, deşi, până acum, compania doar explorase zona.