„Comoara“ din pivniţa lui Cioran

Soarta manuscriselor filosofului român este disputată în instanţă, la Paris, de biblioteca Doucet şi patroana unei firme de curăţenie. Cele 30 de caiete ale lui Emil Cioran, scrise în franceză şi română şi descoperite în casa lui din Franţa, în 1997, valorează, în prezent, un milion de euro.

 În urmă cu trei ani, justiţia franceză i-a dat câştig de cauză patroanei unei firme de curăţenie, Simone Baulez, care susţine că a găsit caietele lui Cioran în casa scriitorului. Caietele au fost evaluate la acea dată la 120.000-150.000 de euro. Procesul privind dreptul de proprietate asupra „comorii”, despre care se bănuieşte că ar fi fost găsită în pivniţa locuinţei din Paris a cuplului Cioran-Boue, a fost reluat pe 29 octombrie 2008 de Înalta Instanţă din Paris, iar verdictul va fi dat pe 3 decembrie.

Donaţie cu probleme

Roland Rappaport, avocatul lui Baulez, a menţionat că donaţia manuscriselor nu s-a făcut legal, iar în actele găsite după moartea partenerei lui Cioran nu apare Biblioteca Doucet. „Am acţionat la cererea evaluatorului şi a fratelui doamnei Boue. Aveam sarcina să fac curat în apartament pentru ca acesta să poată fi vândut.

 În timpul acţiunilor de acest fel, arunc lucrurile fără valoare şi vând ceea ce se poate vânzătorilor ambulanţi. Obişnuiesc să păstrez hârtiile şi să le triez atunci când am timp”, se justifică Simone Baulez. Biblioteca Doucet se apără, argumentând că la 25 februarie 1995, cu puţin timp înainte de moartea filozofului român (în luna iunie a aceluiaşi an), partenera lui, Simone Boue, i-a donat, printr-o scrisoare, „toate manuscrisele lui Cioran în limbile franceză şi română care au fost editate sau care sunt inedite”. „Le Monde“ a scris la sfârşitul săptămânii trecute, în ediţia online, că lupta pentru cele 30 de caiete a început după moartea lui Boue, în 1997.

Fiecare colţişor al apartamentului din strada Odeon, mai puţin pivniţa, a fost cercetat minuţios timp de trei zile, în prezenţa lui Yves Peyre, directorul bibliotecii Doucet, însă nu a fost găsit niciun manuscris.

O firmă de curăţenie a găsit însemnările

Ulterior, a fost angajată o firmă pentru a face curăţenie în apartament, pentru ca acesta să poată fi vândut. Patroana firmei, Simone Baulez, a descoperit 30 de caiete spiralate, care cuprindeau cinci versiuni succesive ale unuia dintre cele mai cunoscute texte ale lui Cioran, „Despre neajunsul de a te fi născut”, şi 18 caiete cu un bilet pe care scria „de distrus”, care reprezintă jurnalul scriitorului din perioada 1972-1980.

Într-un articol amplu, apărut în „Le Monde“ în 2006, a fost reluată povestea „afacerii Cioran”, care aminteşte cum Simone Baulez a căutat într-un dicţionar cine este Emil Cioran. Dându-şi seama că manuscrisele erau o adevărată comoară, patroana firmei de curăţenie a apelat la un evaluator, care a certificat autenticitatea documentelor.

Simone Baulez a scos manuscrisele la licitaţie în luna decembrie 2005. Cancelaria Universităţii din Paris, care gestionează Biblioteca Doucet, a sesizat justiţia, iar casa de licitaţii Drouot a fost nevoită să retragă de la vânzare caietele lui Cioran.
MCC n-are bani pentru manuscrise

În 2006, ministrul român al Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, a spus că MCC este interesat să cumpere cele 30 de manuscrise ale lui Emil Cioran, după ce situaţia lor juridică va fi clarificată. Contactat telefonic, Virgil Niţulescu, secretar general în MCC, a declarat pentru „Adevărul“ că sunt şanse mici să se întâmple acest lucru prea curând.

 „Nu cred că le vom putea cumpăra anul acesta pentru că Ministerul Culturii nu mai are bani pentru achiziţii”. El a mai menţionat că statul român ar putea intra în posesia caietelor lui Cioran doar dacă instanţa franceză i-ar da câştig de cauză lui Simone Baulez.

A debutat la Paris în 1949

Cioran s-a stabilit în Franţa în 1945 şi s-a impus în cultura ţării prin originalitate şi nonconformism. A încetat din viaţă la Paris, în 20 iunie 1995, răpus de maladia Alzheimer.

Născut la 8 aprilie 1911 la Răşinari (Sibiu), a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti.  Prima carte, „Pe culmile disperării”, i-a apărut în 1932.

Între 1933 şi 1935 s-a aflat la Berlin, cu o bursă a Fundaţiei Humboldt. La întoarcerea în ţară, a fost, un an, profesor de filosofie la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov. În 1936 a plecat la Paris cu o bursă a Institutului Francez de la Bucureşti, prelungită până în 1944.

În aprilie 1949 i-a apărut prima carte la Editura Gallimard, „Precis de decomposition”. I-au urmat, până în 1987, încă nouă volume, în franceză, la aceeaşi editură.

Cu excepţia Premiului Rivarol, primit în 1950 pentru debutul francez, a refuzat toate celelalte premii literare importante decernate ulterior.

Opere complete, la Humanitas

În România, drepturile de autor pentru publicarea lui Emil Cioran le deţine Editura Humanitas, printr-un acord semnat cu Centre National du Livre de la Paris, pentru operele în limba română, şi un altul, semnat cu Gallimard, pentru scrierile în limba franceză, potrivit directorului general Humanitas, Lidia Bodea. Humanitas a publicat operele complete ale lui Cioran, dar şi patru volume cu însemnări.

 Primele trei reproduc 34 de caiete scrise de Cioran între 1957 şi 1972, descoperite după moartea autorului de Simone Boue, iar al patrulea, „Caietul de la Talamanca”, conţine însemnări din vara anului 1966.