„Coşul ţărănesc“, comandat online

O asociaţie de producători lansează azi, la Cluj, „Coşul ţărănesc“

Producători ecologici şi tradiţionali din zona Ardealului îţi umplu cămara din câteva click-uri. O asociaţie de producători lansează azi, la Cluj, „Coşul ţărănesc“ - un sistem de livrare la domiciliu a alimentelor ecologice şi tradiţionale.

Nouă producători agricoli din cinci judeţe din Transilvania au pus pe picioare o metodă nouă în România pentru vânzarea produselor tradiţionale şi ecologice. Oferta ardelenilor bio cuprinde fructe, legume, sucuri de fructe, cătină, dulceaţă de casă,  brânză de burduf, caşcaval, cârnaţi, slănină, tobă.

Tot din producţia ţăranului român, clientul poate comanda paste făinoase de casă, miere de albine de toate soiurile, prăjituri şi vinuri de calitate, adică aproape tot ce se poate cumpăra în present şi din piaţă. Produsele bio şi tradiţionale cu certificat vor putea fi însă comandate şi online. În plus, ele le pot fi aduse doritorilor la uşă.

„Coşul ţărănesc", cum este denumit programul, se aplică cu succes în Statele Unite ale Americii şi în unele ţări din Europa. Sistemul de distribuţie din zona Ardealului va fi gestionat de o echipă operativă, care va încheia abonamente cu consumatorii, va prelua comenzile de la aceştia şi le va transmite agricultorilor.

Programul este lansat, astăzi, la Cluj-Napoca, de către asociaţia „Agroecologia", din care face parte şi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Grupul de agricultori care lansează „Coşul ţărănesc" a pus mână de la mână pentru a porni afacerea. Într-o primă fază, reţeaua de distribuţie va funcţiona în judeţul Cluj, urmând ca, pe parcurs, să fie extinsă şi în celelalte judeţe.

Produse proaspete, o dată pe săptămână

Fiecare dintre cei nouă producători agricoli au propriile ferme, fie cu produse tradiţionale, fie cu produse ecologice, fie se află în perioada de conversie spre producţia ecologică sau tradiţională.

Aceştia vor asigura o gamă largă de produse. Din Mureş, consumatorii vor primi vin de Batoş, din Bihor vor fi asigurate  produsele făinoase, de la o fermă din Maramureş vor veni produsele lactate, dar şi carne, tobă şi slănină. Judeţul Cluj va fi reprezentat de doi producători de fructe şi de legume.

„Marfa va ajunge în depozitul din Cluj marţi (astăzi - n.r.) dimineaţă, la prima oră, după care vom începe trierea produselor, până la ora 16.00, când va începe distribuirea propriu-zisă, pe baza comenzilor iniţiale", explică Avram Fiţiu, preşedintele Asociaţiei „Agroecologia".

Sistemul de comandă va fi unul online, iar coşul va putea fi umplut, până vinerea, direct de pe site-ul asociaţiei www.agroecologia.ro.
Producătorii agricoli nu inventează nimic cu acest sistem, care funcţionează cu succes în alte ţări, ci va fi doar adaptat specificului local.

Din serele lui Romulus Teczeşiu vor ajunge în bucătăriile doritorilor produse proaspete  Foto: David Sugar

Ţinta: persoanele cu venituri peste medie

Obiectivul asociaţiei „Agroecologia" este formarea unei reţele de 100 de familii, în următoarele şase luni. „În aceste condiţii, cei nouă producători vor avea profit", explică Avram Fiţiu. Publicul-ţintă, în accepţiunea membrilor asociaţiei, e reprezentat de persoane cu venituri medii şi superioare. Un astfel de sistem mai funcţionează la Timişoara, însă sunt vândute doar legume şi fructe.

Contractele din afară menţin producţia

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a vorbit şi despre producătorii eco de la noi din ţară.

„În momentul de faţă avem producători care fac produse ecologice pentru că au contracte în afară. Şi fac pe câteva sute, mii de hectare. Sunt pe sectorul laptelui, pe fructe de pădure. Însă, la export trebuie să furnizezi anumite produse într-un anumit ritm şi în anumite cantităţi", a spus Cioloş „La masa Adevărului".

Ce este un produs ecologic

Un produs ecologic provine dintr-o tehnologie care nu foloseşte substanţe chimice de sinteză - pesticide, îngrăşăminte. Sunt permise doar câteva substanţe chimice în stare brută, ca de exemplu piatră vânătă naturală.

Pentru a putea pune etichetă de produs ecologic, eşti obligat, ca producător, să semnezi un contract de certificare cu o firmă europeană sau românească, care, în schimb, monitorizează procesul de producţie anual.

„Abia după ce s-a încheiat conversia la agricultura ecologică, ai dreptul să pui etichetă de produs ecologic", explică Avram Fiţiu, preşedintele asociaţiei „Agroecologia".

Categorii de produse

Legumele din supermarket sunt aduse, în marea majoritate, din import. Sunt produse obţinute la scară industrială în seră şi tratate cu substanţe chimice de sinteză pentru a rezista mult timp pe rafturile magazinelor. Nu sunt apreciate din cauza lipsei de gust. 

Legumele naturale sunt obţinute, în mod tradiţional, în grădinile ţăranilor români sau în fermele de la sate. Pământurile sunt îngrăşate totuşi cu substanţe chimice.

Legumele bio sunt obţinute doar în fermele ecologice. Pentru a le putea cultiva, pământul trebuie să fie supus unei perioade de conversie care poate dura şi trei ani de zile. Nu sunt tratate cu substanţe chimice, au gust autentic şi potrivit metabolismului uman. Nu pot fi vândute decât cu certificat ecologic.

Vor să scape de mafia pieţelor

Romulus Teczeşiu este unul dintre producătorii ecologici care s-a înscris în acest proiect. Clujeanul din comuna Floreşti (41 de ani) deţine 18 sere pe un teren de 1,3 hectare, iar alte 1,8 hectare le lucrează în arendă.

Din serele agricultorului vor ajunge direct în coşul consumatorului legume proaspete chiar şi în miez de iarnă.  În această perioadă, clujeanul cultivă ceapă, salată, varză, cartofi, spanac şi pătrunjel verde. „Vrem să scăpăm de piaţă", spune agricultorul. Acum, este ajutat de soţie şi de doi angajaţi, şi deţine un certificat de producător ecologic.

„Să produci nu e greu, dar să vinzi e din ce în ce mai dificil", spune Romulus Teczeşiu. Agricultorul se plânge de concurenţa neloială din pieţele ocupate, în mare parte, de intermediari.