Cioloş, şeful agriculturii europene

Jose Barroso a acceptat ieri propunerea României pentru postul de comisar pe „Agricultură“. Bucureştiul a obţinut ieri cel mai important succes în politica europeană, de la 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat oficial la Uniunea Europeană.

Dacian Cioloş a fost desemnat, ieri, de către Jose Manuel Durao Barroso pentru postul de comisar în domeniul Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale, urmând a fi audiat în Parlamentul European începând cu 11 ianuarie. Anunţul preşedintelui Barroso a surprins cea mai mare parte a presei occidentale, deoarece Cioloş provine dintr-o ţară care a avut probleme majore cu gestionarea fondurilor agricole şi cu o agricultură arhaică.

Preşedintele Comisiei Europene a explicat însă că şi-a ales cel mai bun om pentru acest post. „Sunt extrem de fericit să-l desemnez pe domnul Cioloş comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Este de departe cel mai competent dintre toate numele pe care le-am primit pentru acest post. Dacă vă uitaţi la CV-ul lui, nu este nicio îndoială. Am vorbit cu el, ştiu că este foarte angajat în dosarul agriculturii, a lucrat toată viaţa în acest domeniu", a explicat Barroso.

La insistenţele mass-media, şeful Guvernului european a justificat alegerea şi a respins ideea că o ţară mică nu poate obţine portofolii importante. „Este o insultă faţă de persoană şi faţă de ţara respectivă. Avem un principiu în Europa - principiul non-discriminării. A spune că un candidat nu poate lua un anumit portofoliu pentru că vine dintr-o anumită ţară este împotriva valorilor noastre şi nu pot accepta aşa ceva", a spus Barroso.

Victorie pentru România

Obţinerea acestui portofoliu reprezintă o victorie extrem de importantă pentru România. Totuşi, Cioloş va fi un oficial european, şi nu un reprezentant al României la Bruxelles. „Dacă România va obţine acest portofoliu în Comisia Europeană, comisarul nu va putea să facă o politică dedicată României", a explicat ieri preşedintele Traian Băsescu. Portofoliul „Agriculturii" este al doilea, din punct de vedere financiar, din Comisia Europeană şi reprezintă unul dintre subiectele cele mai dezbătute de pe agenda europeană.

Radio Nethlerlands susţinea ieri că numirea lui Cioloş este „remarcabilă", ţinând cont că România a aderat la UE în 2007. De-a lungul timpului, Olanda a fost unul dintre principalii contestatari ai corupţiei din România. Spre deosebire de presa străină, televiziunile de ştiri din România au acordat puţin spaţiu acestei ştiri.

Un profesionist neafiliat politic

Dacian Cioloş este considerat un profesionist, neafiliat politic, deşi a făcut parte timp de un an din cabinetul Tăriceanu. Din 26 februarie 2009, Dacian Cioloş este director pentru programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene. În ianuarie 2009, Dacian Cioloş a refuzat un post de secretar de stat sau un alt post în Guvernul Boc.

Cioloş alegea să lucreze în instituţiile europene. Din iulie 2009, el este preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, înfiinţată de Traian Băsescu la 6 iulie 2009. Cioloş a studiat la École Nationale Supérieure Agronomique din Rennes, Franţa.

Fratele lui Cioloş: „De mic copil i-a plăcut agricultura"

Familia nu apucase, ieri-seară, să-l felicite pe Dacian Cioloş pentru proaspăta nominalizare. „Este prea caldă vestea", ne-a spus fratele mai mic, Sorin Cioloş. Mama fostului ministru al Agriculturii a mărturisit că ultima dată a vorbit la telefon cu fiul ei în cursul zilei de joi.

„M-a sunat el, era la Bruxelles", a spus aceasta. „Azi (ieri, n.r.) nu am vorbit cu el, am aflat de la televizor de numirea lui", a completat mama lui Dacian Cioloş. Familia viitorului comisar europen pentru Agricultură locuieşte într-un bloc comunist, cu patru etaje, pe o stradă din municipiul Zalău, vizavi de Spitalul Judeţean Sălaj, într-un apartament modest. „De mic copil i-a plăcut agricultura, asta vă pot spune cu mâna pe inimă", a completat Sorin Cioloş despre fratele lui.

De altfel, mama viitorului comisar european se trage din comuna Pericei, judeţul Sălaj, renumită pentru oamenii gospodari şi pentru cultura de ceapă de aici. Se pare, însă, că sătenii nu îşi mai amintesc de familia Cioloş. „Nu îmi spune nimic numele acesta", mărturisea ieri-seară vânzătoarea unui magazin alimentar din localitate.

Dacian Cioloş şi-a vizitat ultima dată familia din Zalău la sfârşitul săptămânii trecute, când a votat la una dintre secţiile de votare din apropierea blocului său.

Pe mâna Franţei

Decizia preşedintelui Comisiei Europene de a-l desemna pe Dacian Cioloş pentru funcţia de comisar pe „Agricultură" se datorează în principal presiunilor făcute de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Liderul francez a reuşit să-l convingă pe Barroso să-l susţină pe Cioloş chiar joi seară, după ce îşi asigurase iniţial acceptatul tacit al contestatarilor acestei idei.

Parisul a insistat la negocieri pentru „soluţia Cioloş", în ciuda faptului că era cunoscută poziţia lui Barroso, aceea de a nu acorda acest post unui român ce beneficiază de sprijinul Franţei. Poziţia lui Barroso se datora presiunilor marilor contributori la bugetul european, britanicii, germanii şi olandezii. Aceştia susţin reformarea rapidă a Politicii Agricole Comune (PAC). Spre deosebire de acele state, Franţa doreşte reformarea treptată a PAC, deoarece este principalul beneficiar al actualului sistem.

Din fericire, în timpul negocierilor din ultimele zile, Franţa a reuşit să convingă celelalte state importante că Cioloş reprezintă o soluţie de compromis, dedicată reformelor. De altfel, acest lucru a fost subliniat şi de Manuel Barroso, care a explicat ieri că „Cioloş este dedicat unui concept modern privind agricultura şi dezvoltarea rurală", adică, reformei.

Mesajul în sine avea darul să liniştească pe contestatarii actualului sistem. Pentru a avea câştig de cauză, Sarkozy a acceptat ca un britanic să obţină un post înalt în comisia pentru Piaţă Internă şi Servicii, ce va fi condus de Michel Barnier.

Comisia Barroso II

- Joaquín Almunia (Spania): Concurenţă
- László Andor (Ungaria): Ocuparea forţei de muncă
- Catherine Ashton (Marea Britanie): Înalt Reprezentant
- Michel Barnier (Franţa): Piaţa internă şi servicii
- Dacian Cioloş (România): Agricultură
- John Dalli (Malta): Politici de sănătate
- Maria Damanaki (Grecia): Afaceri maritime şi Pescuit
- Karel de Gucht (Belgia): Comerţ
- Ştefan Füle (Cehia): Extindere
- Johannes Hahn (Austria): Politica Regională
- Connie Hedegaard (Danemarca): Acţiune climatică
- Maire Geoghegan-Quinn (Irlanda): Cercetare
- Siim Kallas (Estonia): Transporturi
- Neelie Kroes (Olanda): Agenda Digitală
- Janusz Lewandowski (Polonia): Buget
- Cecilia Malmström (Suedia): Afaceri Interne
- Günter Oettinger (Germania): Energie
- Andris Piebalgs (Letonia): Dezvoltare
- Janez Potocnik (Slovenia): Mediu
- Viviane Reding (Luxemburg): Justiţie
- Olli Rehn (Finlanda): Afaceri economice şi monetare
- Maroş Şefcovici (Slovacia): Relaţii interinstituţionale
- Algirdas Şemeta (Lituania): Taxare şi Uniune Vamală
- Antonio Tajani (Italia): Industrie şi antreprenoriat
- Androulla Vassiliou (Cipru): Educaţie, Cultură, Multilingvism
- Rumiana Jeleva (Bulgaria): Cooperare Internaţională.