Cine profită din culpele medicale
0
Asigurătorii încasează milioane de euro din poliţele de malpraxis fără să le ofere protecţie doctorilor şi despăgubiri pacienţilor. Asigurările de malpraxis pe care medicii sunt obligaţi să le încheie acoperă doar daunele materiale pe care doctorii ar trebui să le plătească în cazul greşelilor. În fapt, nici măcar atât.
Primele dosare de culpă medicală judecate arată problemele din sistemul de asigurare a personalului medical. Deşi fiecare doctor, asistent medical, farmacist, cabinet medical sau spital este obligat prin Legea Reformei în Sănătate nr.95/2006 să încheie poliţe de malpraxis, acest lucru nu este de folos nici medicilor şi nici pacienţilor. Singurii care au de profitat sunt asigurătorii.
Citiţi şi:
- Familii distruse de erori medicale
- Unde se reclamă un caz de malpraxis
- Adevarul.it: Medicii est-europeni, priviţi cu neîncredere în Marea Britanie
- Adevarul.es: Pe câţi bani pleacă pesonalul medical în străinătate?
Medicii plătesc o primă de asigurare anuală între 12 şi 50 de euro, iar asistentele medicale 12 euro. Firmele de asigurări încasează, anual, în jur de trei de milioane de euro numai de la cadrele medicale. Dacă punem la socoteală şi poliţele de asigurare pe care trebuie să le încheie obligatoriu toate spitalele, cabinetele medicale şi farmaciile, profitul firmelor însumează 30 de milioane de euro, potrivit unei estimări făcute de prof. dr Monica Pop, directorul Spitalului de urgenţe oftalmologice din Bucureşti.
„Poliţele de malpraxis, cea mai mare hoţie“
„Le dăm bani firmelor de asigurări pentru nimic. Nici acum n-am înţeles de ce plătim, dacă nu se acoperă daunele morale? Ei refuză şi riscurile legate de operaţiile chirurgicale complicate, cum ar fi avorturile, transplanturile sau chirurgia plastică. E o mare şarlatanie“, a declarat prof. dr Monica Pop. Doctorii spun că toate cele 15 companii de asigurări, care au dreptul să încheie astfel de poliţe folosesc acelaşi tip de contract, nenegociabil. „Toate contractele conţin clauze gândite astfel încât asigurătorul să nu plătească nimic“, susţine prof. dr Monica Pop.
La rândul său, Dia Ahmad, medic ortoped la Policlinica Titan din Bucureşti, afirmă: „Poliţele de malpraxis sunt cea mai mare hoţie. Ele nu acoperă nimic. Ni se pun în faţă nişte contracte pe care trebuie să le semnăm deoarece sunt obligatorii, însă nu avem nicio protecţie“.
Citiţi şi:
Bucureşti: VIDEO - După patru ani boală grea, Roberto, un băieţel de zece ani, îşi poate folosi ambele mâini
Bucureşti: Bucureştencele, puse pe drumuri de autorităţi
„CASCO medical“ pentru daune morale
Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) susţin că personalul medical are cele mai ieftine asigurări. „Firmele de asigurări au în ofertele lor şi poliţe pentru daunele morale, dar medicii nu vor să plătească mai mult. Cadrele medicale ar vrea să li se asigure atât daunele materiale, cât şi cele morale, la acelaşi preţ, or, aşa ceva nu se poate. Pentru daunele morale trebuie să plătească un preţ mai mare“, a declarat Florentina Almăjanu, director general UNSAR. În fiecare an, în România, se asigură peste 40.000 de medici şi aproximativ 140.000 de asistenţi.
Admit că din 12 plângeri de malpraxis una este întemeiată. Cea mai bună soluţie ar fi înţelegerea pe cale amiabilă între pacient, medic şi firma de asigurări.
prof. dr Irinel Popescu
preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Doar două cazuri de malpraxis în instanţă
Dr Naum Ciomu
În 2004, dr. Naum Ciomu, chirurg la Spitalul „Theodor Burghele“ din Bucureşti, a secţionat penisul unui pacient, în timpul unei intervenţii chirurgicale.
În 2008, instanţa a obligat atât medicul, cât şi spitalul, să plătească 500.000 de euro daune morale şi 10.000 de lei daune materiale. Compania de asigurări Astra nu a plătit însă niciun leu. „Daunele morale sunt excluse din poliţă“, a declarat Tudor Mihai, director asigurări generale la firma Astra.
Asiguratorul n-a plătit
Cât priveşte daunele materiale, nici acestea nu au fost plătite întrucât „s-a constatat că partea vătămată nu şi‑a exprimat consimţământul pentru intervenţia chirurgicală. Acest fapt reprezintă excludere potrivit condiţiilor de asigurare aferente poliţei de malpraxis“, au explicat reprezentanţii firmei Astra.
Despăgubiri de 250.000 de euro
Dr Traian Ursu
Al doilea caz este al dr Traian Ursu, chirurg la Spitalul de ortopedie Foişor din Bucureşti. În 2005, dr Ursu a operat un pacient de hernie de disc, însă, în urma unei erori medicale, acesta a rămas cu un handicap locomotor. Tribunalul Bucureşti a decis săptămâna trecută că medicul, în solidar cu spitalul, trebuie să plătească pacientului 50.000 de euro daune materiale şi 250.000 de euro daune morale. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
Colegiul Medicilor din România: soluţia – înţelegerea amiabilă
Potrivit prof. dr Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), soluţia pentru pacienţii nemulţumiţi nu este acţionarea în judecată a medicilor, ci o comisie de mediere, responsabilă cu stabilirea unei sume de bani la care pacientul are dreptul. „Este important ca acoperirea prejudiciului să se poată face şi în mod amiabil, între pacient, societatea de asigurare şi unitatea medicală. Astfel, pacientul poate beneficia de despăgubiri într-un timp mai scurt“, a declarat prof. dr Vasile Astărăstoae.
Anual, pacienţii depun la CMR între 4.000 şi 5.000 de reclamaţii privind calitatea actului medical. Însă doar 70 de plângeri sunt soluţionate şi numai cinci medici pierd dreptul de liberă practică, însă doar temporar, pentru şase luni sau maximum un an. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, Irinel Popescu, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a admis că o plângere de malpraxis din 12 ar putea fi întemeiată.
Din poliţele de malpraxis sunt excluse:
Se încarcă comentariile...
