Cinci judecători pentru instanţa supremă

Unii dintre magistraţii care candidează pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost ocoliţi de scandaluri, iar astăzi vor fi intervievaţi la Consiliul Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va propune, astăzi, preşedintelui Traian Băsescu un magistrat pentru funcţia de şef al instanţei supreme.

CSM va alege unul dintre cei cinci judecători care râvnesc la preşedinţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a pensionării judecătorului Nicolae Popa, care a ocupat funcţia de şef al instanţei supreme timp de cinci ani.

Până la numirea în funcţie a preşedintelui instanţei supreme, interimatul este asigurat de Lidia Bărbulescu, unul dintre judecătorii care candidează pentru şefia Înaltei Curţi şi care, teoretic, are şi susţinerea CSM, for al cărui preşedinte a fost în anul 2008. Ceilalţi magistraţi care se „luptă” pentru preşedinţia instanţei supreme sunt Gabriela Bârsan, Elena Cârcei, Dănuţ Cornoiu şi Iulian Dragomir.

1Lidia Bărbulescu (54 de ani), judecătorul care asigură interimatul la Înalta Curte, ocupă funcţia de vicepreşedinte al acestei instanţe din anul 2003, fiind magistrat la instanţa supremă din 2001 când ministru de Justiţie a fost Rodica Stănoiu.

În 2007, ministrul Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, a cerut CSM cercetarea Lidiei Bărbulescu pentru trafic de influenţă. Macovei o acuza că ar fi intervenit, în calitate de membru al Comisiei de legislaţie a CSM, pentru modificarea regulamentului la examenul de intrare la Institutul de Criminologie. Bărbulescu ar fi cerut să se scoată Dreptul Civil din materiile de examen. Fiica sa urma să dea concurs la Institut. CSM a stabilit însă că nu este necesară o anchetă.

Bărbulescu este din 2004 şi membru al CSM. Ea a intrat în magistratură în anul 1978, la Judecătoria Slatina. Înainte de a fi numită judecător la instanţa supremă, Lidia Bărbulescu a ocupat timp de trei ani funcţia de preşedinte al Tribunalului Olt.

2 Elena Cârcei (57 de ani) este judecător la instanţa supremă din anul 2000, iar în 2007 a candidat, fără succes, la un post de judecător la CEDO. Ea este magistrat din 1988, după ce timp ce patru ani a practicat avocatura. Cârcei a cerut CSM în 2008 să interzică judecătorilor să-şi exercite dreptul civil de a vota. Magistratul a susţinut că, prin vot, magistraţii devin incompatibili, întrucât legea cere imparţialitate din partea judecătorilor şi procurorilor. Sesizarea sa a fost respinsă de CSM.

Scandalul schimbării completului de judecată

3 Dănuţ Cornoiu (56 de ani) este artizanul unui scandal de proporţii declanşat în anul 2006 când a şi fost exclus din magistratură de către Secţia de judecători a CSM – cea care astăzi va vota dacă judecătorul este potrivit pentru funcţia de preşedinte al instanţei supreme.  În 2006, Cornoiu, la acea vreme şeful Secţiei Civile de la instanţa supremă, a intervenit în schimbarea completului învestit cu soluţionarea dosarului referitor la imobilul naţionalizat în care locuiau părinţii fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei.

În urma acestei „manevre” părinţii Monicăi Macovei au câştigat procesul. Declanşarea scandalului a dus la excluderea din magistratură a lui Cornoiu. Acesta a atacat însă decizia CSM la Înalta Curte, instanţă care a decis menţinerea lui în funcţie. Dănuţ Cornoiu este şi membru al Biroului Electoral Central. El şi-a început activitatea ca jurisconsult în anul 1983.

4 Iulian Dragomir (41 de ani) este judecător la Secţia Penală a Înaltei Curţi din anul 2007, având o experienţă în Magistratură de peste 18 ani.  Dragomir a ocupat şi funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, fiind acuzat de către precedesorul său, Ioan Melinescu, că ar fi furnizat mass-media o serie de informaţii ce ar fi periclitat mai multe anchete, printre care şi cea a fostului şef al CFR, Mihai Necolaiciuc. Dragomir nu a fost însă găsit vinovat de furnizare de informaţii secrete.

Judecătorul care a desfiinţat PCR

5 Gabriela Bârsan (53 de ani) este judecător la instanţa supremă din anul 2000, fiind magistratul care a acordat primele daune morale pentru arestările nelegale din timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990. Gabriela Bârsan este magistratul care în anul 1993 a dat sentinţa civilă prin care a fost desfiinţat Partidul Comunist Român (PCR). Ea are o carieră de 25 de ani în magistratură.

Numit prin decret prezidenţial

Judecătorul care va primi votul CSM va fi numit prin decret prezidenţial. În cazul în care propunerea CSM este refuzată de şeful statului, acesta va trebui să motiveze în scris respingerea. Mandatul şefului instanţei supreme este de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.