Cimitir vechi de 1.000 de ani descoperit la Crivina
0
Apele fluviului au erodat malul nisipos şi au scos la iveală morminte de inhumaţie din secolul X
Şase muncitori plătiţi cu ziua de către Muzeul Regiunii Porţile de Fier au reluat ieri săpăturile pe şantierul arheologic de la Crivina, pe malul Dunării. Primele săpături aici au fost efectuate anul trecut, când, în urma unor zvonuri, cum că unii localnici ar fi găsit pe malul fluviului statuete şi vase de lut, conducerea muzeului a hotărât deschiderea unui şantier arheologic. „Un cetăţean de aici, din Crivina, a găsit unele statuete şi vase de lut întregi, însă nu a vrut în ruptul capului să mi le arate sau să le dea muzeului. Doar a încercat să mi le descrie, cum a putut el. Pot spune că nu am reuşit să-mi fac o idee în privinţa lor“, ne-a declarat Gabriel Crăciunescu, director adjunct al Muzeului Regiunii Porţile de Fier.
Mai este de cercetat un hectar de teren
Necropola descoperită anul trecut datează din epoca bronzului şi se află acum, pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, sub apele Dunării. Pe mal a rămas de cercetat o suprafaţă de cel mult un hectar de teren. Ieri însă noi descoperiri au fost făcute. „Această aşezare a fost acoperită de apele Dunării odată cu construirea barajului Hidrocentralei Porţile de Fier II. În ultimul an, Dunărea a rupt cam un metru din mal. Aşa au ieşit la iveală oseminte, iar din primele cercetări reiese că avem de-a face cu morminte de inhumaţie ce datează din secolul al X–lea. Deci, peste necropola din epoca bronzului, avem o aşezare veche de 1.000 de ani”, susţine Gabriel Crăciunescu.
Principala problemă: lipsa fondurilor
Acesta mai spune că la primele săpături efectuate în vara lui 2008, arheologii severineni au descoperit aici două morminte din epoca bronzului în care morţii erau incineraţi, iar rămăşiţele depuse în urne funerare de pământ, lângă ele fiind puse diverse vase cu mâncare, băutură şi chiar obiecte personale.
Principala problemă a arheologilor este lipsa fondurilor. Fără acestea ei nu-şi vor putea continua cercetările. „Nu am putut strânge decât 2.000 de lei, bani ce vor fi daţi celor şase localnici care au acceptat să muncească aici până la sfârşitul acestei luni. Ne-a promis primarul comunei Burila Mare că ne va da câţiva oameni de la ajutorul social, dar acum s-a răzgândit. Aşa că facem treaba cu ce avem”, a mai spus directorul adjunct al muzeului.
„Sunt sigură că vom descoperi şi vatra“
Acesta speră ca în urma săpăturilor ce vor fi efectuate pe hectarul de teren rămas necercetat să descopere şi alte vestigii importante. „Sunt mai mult ca sigur că vom descoperi şi vatra acestei necropole. Ţinând cont că Dunărea a acoperit cam 100 de metri din această aşezare, iar în malul apei se află cimitirul, este clar că unde săpăm noi se află vatra necropolei. Este păcat că nu avem bani suficienţi pentru săpături mai ample. Vom acoperi totul cu pământ şi vom aştepta anii viitori pentru a ne continua cercetările“, a mai spus Gabriel Crăciunescu.
În ceea ce priveşte teama ca nu cumva şantierul să fie prădat de căutătorii de comori, Gabriel Crăciunescu nu-şi face probleme: „În zonă sunt mai mulţi rromi, dar ei sunt foarte superstiţioşi, nu calcă pe aici pe unde sunt morminte. Mai mult ne temem de persoane străine care ar putea descinde în aceste locuri”.
Se încarcă comentariile...
