Chiţac şi Stănculescu au ajuns la Jilava

Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost încarceraţi, miercuri seara, la Spitalul Penitenciar Jilava, după ce generalii în rezervă au fost condamnaţi definitiv la câte 15 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei din Timişoara.  

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cei doi au fost încarceraţi, urmând să li se facă analize medicale.

Cei doi au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de detenţie în dosarul “Revoluţiei de la Timişoara”. Generalii Mihai Chiţac (80 de ani) şi Victor Athanasie Stănculescu (80 de ani) au fost ridicaţi de Poliţie, ieri seară, primul de acasă, celălalt direct după o conferinţă de presă.

Instanţa supremă a respins ieri recursul celor doi şi a menţinut pedeapsa de 15 ani dată în aprilie 2007 de un complet inferior. De asemenea, instanţa a decis degradarea militară a generalilor în rezervă Chiţac şi Stănculescu. Ieri, imediat după pronunţarea sentinţei, Chiţac, prezent în sala de judecată, a declarat că este vorba “de o mascaradă de proces, în care s-au încălcat flagrant prevederile Codului de Procedură Penală, totul fiind dictat din umbră de Constantinescu”.

Mihai Chiţac nu a precizat însă cine este persoana pe care a nominalizat-o, menţionând doar că nu este vorba de fostul preşedinte Emil Constantinescu. El a mai declarat că nu se va sustrage de la executarea pedepsei. “Ce, credeţi că o să plec din ţară? Rămâne să mă gândesc şi să văd cum o să procedez”, a spus Chiţac. Stănculescu a susţinut că în momentul pronunţării sentinţei se afla în spital. Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, Stănculescu a mers la cazinou.

“Nu vreau să se spună că am murit de necaz”

Victor Athanasie Stănculescu nu a participat la şedinţa de judecată în care se anunţa condamnarea definitivă şi irevocabilă, întrucât era internat în spital. Generalul Athanasie Stănculescu a declarat ieri că nu se predă Poliţiei, dar aşteaptă să fie ridicat de acasă. “Îmi iau medicamentele cu mine, sunt bolnav, hipertensiv, am tensiunea foarte mare. Nu vreau să mi se întâmple ceva şi să spună duşmanii că am murit de necaz”, ne-a spus generalul.

El a povestit că a aflat vestea condamnării când era în spital, unde se trata de pleurezie. “Nu-mi fac nici un bagaj, or avea cei din arest să-mi dea haine cu ce să mă îmbrac”, a completat generalul. Acesta a evitat în anul 2000 să fie arestat pentru a  executa condamnarea de 15 ani şi a fugit în Turcia şi în Anglia.

El s-a întors abia când a fost promovat recursul în anulare al procurorului general Tănase Joiţa. După pronunţare, magistraţii au transmis decizia Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, instanţă care are competenţa de a comunica Poliţiei mandatul de executare.

Un milion de euro, daune

Mihai Chiţac şi Victor Athanasie Stănculescu trebuie să plătească în solidar cu Ministerul Apărării peste un milion de euro, reprezentând despăgubiri cerute de cele aproximativ 200 de părţi civile. De altfel, cei doi au mai fost condamnaţi în acest dosar în 1999 la 15 ani de închisoare, însă procurorul general de la acea vreme, Joiţa Tănase, a promovat recursul în anulare, Chiţac şi Stănculescu obţinând rejudecarea cauzei. 

Pedeapsă redusă

Cei doi generali vor efectua cel mult 7 ani şi jumătate de detenţie, întrucât, conform legilor penale, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani efectuează jumătate din pedeapsă.

„Regret că am lăsat puterea din mână”

Generalul (r) Victor Athanasie Stănculescu a susţinut ieri-seară o conferinţă de presă în care şi-a exprimat regretul că a lăsat puterea din mână în 1989.

“Regret că am lăsat puterea din mână şi am dat-o societăţii civile. Trebuia să fac o dictatură militară timp de doi ani, să las să se sedimenteze lucrurile şi apoi să dau ţara poporului. M-am gândit că eu nu sunt Pinochet. Acum regret!”, a spus Stănculescu. El a susţinut că în 1990 existau influenţe străine care urmăreau să dezbine România în trei părţi.

Imediat după conferinţa de presă, Athanasie Stănculescu a fost săltat de poliţişti chiar din faţa hotelului unde se afla. Tot aseară, a fost ridicat de poliţişti şi Mihai Chiţac, chiar de la domiciliu.

„Rechizitoriul“ morţilor de la Timişoara

Generalii Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu au fost trimişi în judecată, în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, la 30 decembrie 1997, pentru infracţiunile de omor deosebit de grav şi tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav.
Potrivit rechizitoriului, în data de 17 decembrie 1989, cei doi făceau parte dintr-un grup de generali fideli dictatorului Nicolae Ceauşescu, trimişi la Timişoara să reprime manifestaţiile.

Grupul era format din Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR cu probleme militare şi de justiţie, Victor Athanasie Stănculescu, prim-locţiitor al ministrului Apărării Naţionale, Ştefan Guşe, şeful Marelui Stat Major, şi Mihai Chiţac, comandant al Trupelor Chimice şi al Garnizoanei Bucureşti. Generalii au preluat comanda trupelor din Timişoara, au dat ordinul de deschidere a focului, au verificat rezultatul represiunii şi au luat măsuri de anihilare a rezistenţei protestatarilor.

„Scoateţi tancurile pe străzi”

Stănculescu a fost acuzat de procurori că a scos tancurile pe străzile din Timişoara, că a înarmat gărzile patriotice şi că a marcat pe harta oraşului zonele unde trebuiau să acţioneze militarii.

Chiţac a inspectat personal dispozitivele militare, a luat măsuri pentru distribuirea de grenade lacrimogene şi a ordonat personal deschiderea focului la Catedrală, împotriva unor oameni paşnici. Conform rechizitoriului, el a arestat şi demonstranţi. Procurorii susţin că au fost ucişi 72 de oameni şi au fost rănite 253 de persoane.

Victor Athanasie Stănculescu

17 decembrie 1989 - prim-locţiitor al ministrului Apărării Naţionale.
28 decembrie 1989 - numit ministru al Economiei naţionale.
16 februarie 1990 -  numit ministru al Apărării.
30 aprilie 1991 - remaniat din Guvern, avansat general de armată.
1992 - lucrează consilier la firma Balli.
22 decembrie 2003 - soţia sa, Elena, se sinucide.

Mihai Chiţac

17 decembrie 1989 - general locotenent, comandant al Trupelor Chimice şi al Garnizoanei Bucureşti.
28 decembrie 1989 - numit în funcţia de ministru de Interne prin Decret al preşedintelui FSN.
14 iunie 1990 - eliberat din funcţie, după ce a ordonat eliberarea Pieţei Universităţii în timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.
2000 - încarcerat pentru Revoluţia de la Timişoara, ulterior eliberat din motive medicale.
Căsătorit. Are o fiică multimilionară - Georgiana Pogonaru.