Cetatea romană Napoca, redescoperită

canalul de evacuare al apelor uzate. După cum ne-a declarat arheologul Viorica Rusu-Bolindeţ, este foarte posibil să fie vorba de o stradă paralelă cu cea principală, care ajungea în centrul

canalul de evacuare al apelor uzate. După cum ne-a declarat arheologul Viorica Rusu-Bolindeţ, este foarte posibil să fie vorba de o stradă paralelă cu cea principală, care ajungea în centrul oraşului (forum), nelocalizată încă. De altfel, este singura dovadă de acest fel din întregul oraş roman. Remarcabil este că porţiunea de circa 3 pe 5 metri este conservată prin acoperire cu sticlă, chiar în incinta unui supermagazin, ce se va inaugura săptămâna viitoare, pe strada Ferdinand (Doja). Descoperirea a fost făcută la sfârşitul anului trecut, odată cu solicitarea de descărcare arheologică.Arheologii clujeni urmăresc orice lucrare de construcţii de subsol, pentru a afla noi detalii despre oraşul roman. Ei au schiţat harta oraşului, din care lipseşte doar porţiunea de la limita estică. În mod spectaculos, oraşul roman se suprapune perfect cu centrul oraşului medieval şi al Clujului de astăzi. Latura de nord a fost identificată de academicianul Daicovici, în anii "60, la construcţia sediului Telefoanelor. După anii "90, în apropiere de Liceul de Muzică, au fost descoperite locuinţe romane foarte bine conservate şi ateliere de bijuterii. Tot atunci, în timpul modernizării Băncii Dacia Felix, a fost identificat zidul de vest al oraşului roman. Câţiva ani mai târziu, rapsodul Aurel Tămaş avea să descopere, în timpul săpăturilor pentru construirea unui restaurant subteran, pe strada Napoca, zidul de sud, până acum cel mai bine conservat. Tămaş şi-a botezat de altfel viitorul local Restaurantul Romanilor, dar inaugurarea sa este încă amânată.

Forţe speciale pentru latura de est
Ultima incertitudine este latura estică, presupusă a fi delimitată în apropierea Catedralei Schimbarea la Faţă. Arheologii pândesc constructorii care lucrează la decopertarea străzii, pentru lucrările de modernizare a centrului şi înlocuirea reţelelor de utilităţi. Arheologul Emilian Bota urmăreşte orice piatră care ar aduce cu cele care compun zidul. Săptămâna trecută, lucrările au fost sistate temporar, după descoperirea a două ziduri interioare ale oraşului. De această dată, arheologii speră să scoată de sub colţii excavatoarelor chiar ultima piesă din joc. Rămân multe alte enigme, printre care forumul roman, care se bănuieşte că a fost distrus în secolul trecut, pentru a adăposti o toaletă publică chiar în centrul oraşului, drumurile principale, care duceau la porţile de intrare, conductele de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare, cu termele romane, care ar putea disipa enigmele din legendele cu tuneluri subterane, din timpul Clujului medieval.