Aşa s-a predat Cetatea vandalilor

Mare parte din panourile turistice instalate printr-un parteneriat cu o instituţie europeană au fost distruse. Un proiect demarat în anul 2000 a fost prima încercare a administraţiei locale din Alba Iulia de a atrage turişti, prin marcarea principalelor monumente istorice din incinta Cetăţii.

 S-a dorit punerea în valoarea a monumentelor prin amplasarea de plăcuţe informative, care indicau principalele repere istorice ale obiectivelor vizate. Acestea mai există şi la ora actuală în oraş, dar într-un număr considerabil redus deoarece au fost sparte de persoane rămase necunoscute.
La o plimbare prin Cetate, din parcul Unirii, trecând prin prin cele trei Porţi spre Centru, se poate observa doar scheletul metalic al 10 panouri. Plăcuţele informative din sticlă, cu textele turistice traduse în două limbi de circulaţie internaţională, franceză şi engleză, nu mai există.

Niciun vinovat

În timp, au existat câteva plângeri la Poliţie, însă, până acum, nu a fost descoperit niciun vinovat.
Cert este că autorităţile nu au luat până la ora actuală nici un fel de măsuri, chiar dacă albaiulienii civilizaţi se declară indignaţi de asemenea gesturi. „Am o părere foarte proastă despre civilizaţia românului! Poate nici nu are rost să mai fie montate, nu ai pentru cine, şi nu mă refer aici la turişti, ci tot la aceia care iarăşi le vor sparge. Cred că este o investiţie nepotrivită sau poate ar trebui să le facă din fontă sau din ştiu eu, poate din bronz, ca să nu poată fi distruse. Că sticla aceea văd că a fost spartă. La începul le-am citit, le-aş mai fi recitit, dar majoritatea sunt sparte”, ne-a spus Ile Gyula, un mic întreprinzător în vârstă de 50 de ani.

Investiţie consistentă

Proiectul prin care au fost amplasate panourile de informare s-a numit „Milenium” şi a fost demarat în anul 2000 printr-un parteneriat cu Direcţia Situri şi Monumente Istorice a Uniunii Europene, cu sediul în Luxemburg.
Standardele la care au fost realizate panourile din sticlă reprezenta la vremea respectivă o premieră naţională. După instalarea panourilor, proiectul nu a mai fost continuat. „Din anul 2000, cetatea albaiuliană face parte din itinerariile culturale ale Comunităţii Europene. Marele Ducat de Luxemburg a finanţat realizarea şi montarea a 32 de piese, în valoare totală de aproximativ două milioane de franci luxemburghezi (circa 50.000 de euro - n.r.)”, a spus arhitectul Doina Harda, care a vegheat la buna desfăşurare a proiectului. Aceasta a completat că alte două piese au fost aduse la Alba Iulia dar nu au fost montate pentru că nu erau gata lucrările de restaurare la Poarta a III-a. „Cred că trebuie să discutăm de educaţie şi simţul responsabilităţii. Cei care fac asemenea gesturi nu simt că sunt oameni ai cetăţii”, a mai spus Doina Harda.