- Miercuri 7 oct 2009
Averea lui Ceauşescu se întoarce la Valentin
Instanţa supremă a admis încă din anul 2007 ca lui Valentin Ceauşescu să-i fie restituite toate bunurile confiscate de la el, precum şi de la fraţii săi, Zoia şi Nicu Ceauşescu.
Citiţi şi:
După decesul ambilor fraţi, Valentin Ceauşescu a devenit unicul moştenitor al cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.
Printre obiectele confiscate se numără 42 de picturi pe pânză şi pe carton, dar şi gravuri, obiecte din porţelan şi din argint. Tablourile confiscate poartă semnătura unor pictori celebri şi sunt evaluate la zeci de milioane de euro: Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza şi Alexandru Ciucurencu.
De asemenea, fiul fostului dictator are de recuperat trei lucrări de grafică semnate de Goya şi de Corneliu Baba, dar şi icoane, măşti din lemn şi obiecte de artă precolumbiană.
Jumătate din avere i-a fost restituită
Aceste bunuri au fost confiscate, imediat după Revoluţie, din casele membrilor familiei Ceauşescu. Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, moşteneşte doar o parte din drepturile nevestei.
Avocatul lui Valentin Ceauşescu, Radu Antal, ne-a declarat că Muzeul Naţional de Artă al României i-a restituit clientului său o parte din bunurile câştigate în instanţă.
„Aproximativ jumătate din operele de artă, confiscate în 1989, i-au fost restituite lui Valentin, noi le vrem pe toate, potrivit sentinţei penale. Am angajat un executor judecătoresc care se ocupă de aceste proceduri”, a spus Antal.
„O parte au fost vândute în consignaţii“
Avocatul Radu Antal a arătat că o parte din bunurile confiscate – haine, ceasuri, bijuterii – au fost vândute în 1990 în consignaţii.
„Am fost la Parchetul General şi le-am cerut procurorilor să ne dea şi restul bunurilor, care nu au ajuns la Muzeul Naţional de Artă. Atunci am observat că unele opere de artă au fost vândute, fără a se preciza preţurile obţinute“, a mai adăugat Radu Antal, care va cere în instanţă despăgubirea clientului său pentru aceste obiecte.
Paralel cu procesul de executare silită, la Judecătoria Sectorului 1, Valentin Ceauşescu se judecă cu Muzeul de Artă într-un alt proces, de revendicare mobiliară. El cere, într-un proces paralel care durează de 10 ani de zile, aceleaşi bunuri care i-au fost restituite prin sentinţa penală.
Valentin Ceauşescu a explicat magistraţilor că repezentanţii Muzeului nu vor să-i înapoieze bunurile confiscate, chiar dacă sentinţa penală îi este favorabilă.
„Deşi Parchetul, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii penale, s-a adresat cu mai multe ordonanţe Muzeului de Artă, în calitatea acestora de custode al bunurilor supuse restiturii, s-a lovit de refuzul categoric al Muzeului. În aceste condiţii m-am văzut nevoit să fomulez acţiune în faţa instanţei civile pentru a mi se restitui bunurile, valorificându-mi astfel dreptul meu de a obţine cu ajutorul forţei coercitive a statului îndeplinirea acestei obligaţii”, se plânge Valentin Ceauşescu judecătorilor.
Colecţie greu de evaluat
Criticul de artă Pavel Şuşară a declarat pentru „Adevărul” că este foarte greu de evaluat colecţia de artă a lui Valentin Ceauşescu. „Există colecţii mult mai valoroase. Aceasta este importantă pentru că, fără să fie mare, are lucrări ale unor artişti de primă mână Petraşcu, Pallady, Tonitza. Totuşi, nu e o colecţie de primă mână”, crede criticul de artă. Pavel Şuşară susţine că instanţa, într-un astfel de caz, ar trebui să ceară efectuarea unei expertize, înainte de terminarea procesului.
Colecţia lui Valentin Ceauşescu este importantă pentru că, fără să fie mare, are lucrări ale unor artişti valoroşi precum Petraşcu, Pallady, Tonitza. Totuşi, nu e o colecţie de primă mână.
Pavel Şuşară
critic de artă
Întreţinerea operelor de artă, costisitoare
În replică, directoarea Muzeului Naţional de Artă, Roxana Teodorescu, a arătat că aceste bunuri au fost ridicate de procurori în 1989 din locuri în care Valentin Ceauşescu nu poate dovedi că a locuit sau că acesta nu poate dovedi că obiectele i-au aparţinut.
Directorul Muzeului a mai arătat instanţei că pentru bunurile avute în custodie se cheltuiesc sume deloc neglijabile pentru întreţinerea acestora.
„Aceste bunuri sunt din patrimoniul cultural naţional mobil, care puteau fi din fostele case de protocol ale Partidului Comunist Român”, susţine directorul Muzeului de Artă
Citiţi şi:
- Valentin Ceauşescu, suspect de cancer
- Lucescu, atac la Valentin Ceauşescu
- Torţionarul Nicolae Pleşiţă, la Judecata de Apoi: 'Vai, săracele victime...'
- Ospătarul lui Ceauşescu, îmbogăţit post-mortem
După decesul ambilor fraţi, Valentin Ceauşescu a devenit unicul moştenitor al cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.
Printre obiectele confiscate se numără 42 de picturi pe pânză şi pe carton, dar şi gravuri, obiecte din porţelan şi din argint. Tablourile confiscate poartă semnătura unor pictori celebri şi sunt evaluate la zeci de milioane de euro: Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza şi Alexandru Ciucurencu.
De asemenea, fiul fostului dictator are de recuperat trei lucrări de grafică semnate de Goya şi de Corneliu Baba, dar şi icoane, măşti din lemn şi obiecte de artă precolumbiană.
Jumătate din avere i-a fost restituită
Aceste bunuri au fost confiscate, imediat după Revoluţie, din casele membrilor familiei Ceauşescu. Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, moşteneşte doar o parte din drepturile nevestei.
Avocatul lui Valentin Ceauşescu, Radu Antal, ne-a declarat că Muzeul Naţional de Artă al României i-a restituit clientului său o parte din bunurile câştigate în instanţă.
„Aproximativ jumătate din operele de artă, confiscate în 1989, i-au fost restituite lui Valentin, noi le vrem pe toate, potrivit sentinţei penale. Am angajat un executor judecătoresc care se ocupă de aceste proceduri”, a spus Antal.
„O parte au fost vândute în consignaţii“
Avocatul Radu Antal a arătat că o parte din bunurile confiscate – haine, ceasuri, bijuterii – au fost vândute în 1990 în consignaţii.
„Am fost la Parchetul General şi le-am cerut procurorilor să ne dea şi restul bunurilor, care nu au ajuns la Muzeul Naţional de Artă. Atunci am observat că unele opere de artă au fost vândute, fără a se preciza preţurile obţinute“, a mai adăugat Radu Antal, care va cere în instanţă despăgubirea clientului său pentru aceste obiecte.
Paralel cu procesul de executare silită, la Judecătoria Sectorului 1, Valentin Ceauşescu se judecă cu Muzeul de Artă într-un alt proces, de revendicare mobiliară. El cere, într-un proces paralel care durează de 10 ani de zile, aceleaşi bunuri care i-au fost restituite prin sentinţa penală.
Valentin Ceauşescu a explicat magistraţilor că repezentanţii Muzeului nu vor să-i înapoieze bunurile confiscate, chiar dacă sentinţa penală îi este favorabilă.
„Deşi Parchetul, ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii penale, s-a adresat cu mai multe ordonanţe Muzeului de Artă, în calitatea acestora de custode al bunurilor supuse restiturii, s-a lovit de refuzul categoric al Muzeului. În aceste condiţii m-am văzut nevoit să fomulez acţiune în faţa instanţei civile pentru a mi se restitui bunurile, valorificându-mi astfel dreptul meu de a obţine cu ajutorul forţei coercitive a statului îndeplinirea acestei obligaţii”, se plânge Valentin Ceauşescu judecătorilor.
Colecţie greu de evaluat
Criticul de artă Pavel Şuşară a declarat pentru „Adevărul” că este foarte greu de evaluat colecţia de artă a lui Valentin Ceauşescu. „Există colecţii mult mai valoroase. Aceasta este importantă pentru că, fără să fie mare, are lucrări ale unor artişti de primă mână Petraşcu, Pallady, Tonitza. Totuşi, nu e o colecţie de primă mână”, crede criticul de artă. Pavel Şuşară susţine că instanţa, într-un astfel de caz, ar trebui să ceară efectuarea unei expertize, înainte de terminarea procesului.
Colecţia lui Valentin Ceauşescu este importantă pentru că, fără să fie mare, are lucrări ale unor artişti valoroşi precum Petraşcu, Pallady, Tonitza. Totuşi, nu e o colecţie de primă mână.Pavel Şuşară
critic de artă
Întreţinerea operelor de artă, costisitoare
În replică, directoarea Muzeului Naţional de Artă, Roxana Teodorescu, a arătat că aceste bunuri au fost ridicate de procurori în 1989 din locuri în care Valentin Ceauşescu nu poate dovedi că a locuit sau că acesta nu poate dovedi că obiectele i-au aparţinut.
Directorul Muzeului a mai arătat instanţei că pentru bunurile avute în custodie se cheltuiesc sume deloc neglijabile pentru întreţinerea acestora.
„Aceste bunuri sunt din patrimoniul cultural naţional mobil, care puteau fi din fostele case de protocol ale Partidului Comunist Român”, susţine directorul Muzeului de Artă
