Afacere cu bragă, veche de 300 de ani în Slatina / Ceauşescu era client

adevarul

Publicat: 11.10.2009 20:21

Ultima actualizare: 09.08.2022 19:54

De 300 de ani, familia albanezului Memish Hashim vinde bragă în Slatina (Olt). Băutura sa este foarte gustată în zonă şi a ajuns să fie mai scumpă decât sucurile americane cu brand. În dugheana „Atletul albanez“ au intrat, de-a lungul vremii, poetul Ion Minulescu, cizmarul-ucenic Nicolae Ceauşescu, dar şi personalităţi post-decembriste.

Citiţi şi:

Istoria familiei albaneze Memish în România se întinde de-a lungul a trei secole. Vremurile tulburi sub ocupaţia turcească i-au făcut pe strămoşii Memish-ilor de azi să se refugieze în Oltenia. Nici ei nu mai ştiu de ce străbunii au ales Slatina. „Poate aici i-a tras aţa”, încearcă să explice, hâtru, Hashim (70 de ani). Cert e că au continuat să facă ceea ce au făcut şi în Albania: dulciuri. Şi fiindcă veneau dintr-o zonă aflată sub Imperiul Otoman, au fost porecliţi de slătineni „turci”.

Cronică de familie

Exceptându-i pe cei sosiţi în urmă cu trei veacuri, toţi Memish-ii s-au născut, au trăit şi au murit în Slatina. Acum, familia numără nouă membri. Actualul cap al clanului albanez, Hashim Memish şi soţia sa nu au avut copii. Au însă nepoţi, rămaşi de la fraţii care s-au prăpădit. Păstrează cu sfinţenie tradiţiile albaneze şi nu s-ar abate de la ele pentru nimic în lume. Din punctul ăsta de vedere nu au fost deranjaţi de niciun regim politic. Vorbesc albaneza, româna şi „olteneasca”.

La mijlocul săptămânii trecute, pe la vremea prânzului, Hashim Memish prepara de zor halviţă cu nucă în „laboratorul secret” din clădirea veche, situată în centrul istoric al Slatinei. Slăbuţ, mărunţel, cu un şorţ alb în faţă, se învârte de colo-colo cu sprinteneala unui tinerel. Abia a catadicsit să vină la tejghea: „Nu pot vorbi acum, veniţi pe la 4-5 după-amiază. Sunt de rând la făcut halviţă şi trebuie supravegheată tot timpul”, spune Hashim.

Pereţii interiori ai cofetăriei sunt tapetaţi cu tăieturi din ziare, cu scrisori de apreciere şi cu diploma de Cetăţean de onoare al municipiului Slatina, conferită lui Hashim în urmă cu un an. Câteva mese şi scaune umplu spaţiu îngust al dughenei. Clienţi, însă, sunt destui. Şi cum mai au un alt punct de desfacere şi în oraşul de sus, nu s-ar putea spune că bragagiii albanezi ar resimiţi acut criza.

„Atletul albanez“

După-amiaza, pe „la orele 5”, cum promisese, Hashim era la tejghea. Îşi completase garderoba cu un fes albanez, pus pe vârful capului. Halviţa cu nuci şi alune se odihnea în galantare, braga era trasă în sticle frumos rânduite în vitrinele frigorifice, iar îngheţata orna vesel cuve pântecoase. Pe firma de la intrarea în cofetărie stă scris: „Atletul albanez A.F.”

Numele firmei are în spate o poveste veche care umple de mândrie sufletele Memish-ilor : „Unul dintre fraţii tatei, pe la începutul secolului 20, a făcut senzaţie în oraşul ăsta. Prin 1912 a trecut pe aici un circ cu acrobaţi turci. Se îndrepta spre landurile Germaniei. S-au oprit şi în Slatina şi au dat o reprezentaţie. În timpul spectacolului s-a făcut un pariu, că cine îl doboară pe acrobatul lor cel mai puternic va primi 250 de napoleoni de aur. Era un uriaş, dar unchiul meu, Sabit Memish, după ce s-a luptat cu acrobatul aproape o oră, l-a învins. Când au vrut să-i dea banii, Sabit i-a refuzat, spunând că religia musulmană interzice luarea banilor din pariuri şi jocuri de noroc. I-a luat şi i-a donat Primăriei.

Hashim Memish se declară, deopotrivă, albanez, român şi oltean

Cum întâmplarea respectivă s-a petrecut cam în aceeaşi perioadă cu eliberarea Albaniei (1912) de sub jugul otoman, Primăria, în semn de recunoştinţă, a hotărât ca firma noastră să se numească «Atletul albanez»“, povesteşte Hashim. Până la instalarea regimului comunist, familia Memish ţinea o băcănie şi o cofetărie pe strada Gării. Poetul Ion Minulescu (1881-1944), fiind copil şi locuind la numai 300 de metri de magazinele lor, era unul dintre clienţii permanenţi, cumpărând mereu, în vacanţe halviţă sau bragă.

Comuniştii, clienţi fideli

După război, odată cu venirea comuniştilor li s-a permis să ţină doar cofetăria. În schimb, renumele de cei mai buni făcători de îngheţată şi bragă le-a rămas.

„Veneau la noi miniştri comunişti, oficialităţile locale, în frunte cu Bărbuleştii ( sora şi cumnatul lui Nicolae Ceauşescu), produsele noastre fiind chiar pe lista de protocol a familiei Ceauşescu. Puteai să-i refuzi? Nu puteai, fiindcă erau la putere şi soarta-ţi depindea de ei! Nu primeam bani, dar eram mulţumit că nu ne desfiinţează. Părinţii mi-au spus că Ceauşescu însuşi a fost clientul prăvăliei noastre. Pe vremea aia era ucenic la o cizmărie, vizavi de magazinul nostru, aflat atunci în partea de sus a oraşului, pe strada Gării. În ultimii ani mi-au călcat pragul delegaţii parlamentare şi europarlamentare, fostul ministru Ecaterina Andronescu, cei din grupul Divertis şi câţi şi mai câţi. Actorul Dan Puric nu trece prin Slatina fără să vină şi pe la noi”, se laudă Hashim.

4 lei litrul

Dictonul „ieftin ca braga” şi-a pierdut demult consistenţa. Va fi fost valabil pe vremea lui Minulescu sau a strămoşului atlet, dar azi nu mai e. În frigidere de ultimă generaţie, licoarea cărămizie stă laolaltă cu limonada, făcute în casă, ambele costând 4 lei litrul.

Nici halviţa nu este prea ieftină. Costă doi lei triunghiul mic de halviţă cu alune şi 15 lei un sfert de kilogram. Îngheţata este un leu, o măsură cât o linguriţă. Hashim spune că braga nu se face după o reţetă specială, ci după una clasică, aflată în „orice tratat de specialitate”. „Braga se face din cereale, în special din mălai, apă şi zahăr. La fel e şi cu îngheţata.

Folosesc acelaşi lapte ca toată lumea. Nu e niciun secret, mai sunt nişte chichiţe, dar astea rămân în familie. Facem puţin şi bun”, spune bragagiul albanez.

Îndrăgostit de Universitatea Craiova

Ca identitate, cei din familia Memish spun că sunt albanezi, români şi neapărat olteni. De altfel, chiar vorbesc olteneşte. Cu toţii sunt fani înrăiţi ai Universităţii Craiova.

Abdullah Memish (38 de ani), nepotul lui Hashim, este îndrăgostit de fotbal: „Toată familia ţine cu Universitatea Craiova. Însă, i-am avut oaspeţi şi pe cei de la FC Argeş, de la Dinamo şi Steaua, dar şi pe cei de la Sportul Studenţesc, când juca Hagi la ei. Sper ca anul ăsta să nu cadă Universitatea în B. Îl aduseră pe Neagoe antrenor. Poate face ceva, fiindcă e oltean de-al nostru, ştie bine echipa...”, se făleşte Abdullah. Hashim îl aprobă zâmbind larg. Soarbe apoi o gură de cafea făcută la nisip şi iese, precum Cadâr, în uşa prăvăliei.

ORIGINEA BRAGĂI

Braga (în limba turcă - boza) este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrişor, care se obţine prin fierberea cu apă a meiului sau a mălaiului. Este o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală, consemnată începând din secolul al X-lea, care mai apoi a ajuns în Anatolia, iar de acolo s-a răspândit în Balcani.