Ce se întâmplă la un cutremur

Un cutremur cu magnitudinea de 8,8 grade Richter s-a produs în largul coastelor de nord-est ale Japoniei, iar autorităţile au emis o alertă de tsunami, valurile putând ajunge până la şase metri înălţime.

La declanşarea in adâncime a unui eveniment seismic, mişcarea pamântului provoacă apariţia unei unde sferice de volum, cu două componente:

  1. unda p - este o undă longitudinală, de compresie

- determină mişcarea particulelor solului paralel cu direcţia de propagare
- deplasarea acestei unde este similară cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in direcţia de mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologică Vrancea)
- amplitudinea acestei unde este direct proporţională cu magnitudinea (energia cutremurului)
- este percepută la suprafaţă de către oameni ca pe o săltare, un mic şoc in plan vertical
- nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conţine (transportă) aproximativ 20% din energia totală a cutremurului

 2. unda s - este o undă transversală, de forfecare

- determină mişcarea particulelor solului perpendicular (transversal) faţă de direcţia de propagare
- deplasarea acestei unde este similară cu inaintarea unui şarpe (mişcări ondulatorii stânga-dreapta faţă de direcţia de înaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologică Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafaţa solului întotdeauna dupa unda p
- este resimţită la suprafaţă sub forma unei mişcări de forfecare, de balans în plan orizontal
- este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului
- determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilaţie
- clădirile cad datorită intrării in rezonanţă a frecvenţei proprii de oscilaţie a structurii clădirii cu frecvenţa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat