Adevarul.ro

Copiii de 6 ani vor merge în clasa zero, şcolile vor primi bani în funcţie de câţi elevi au, iar profesorii vor fi angajaţi chiar de directori.

2012 este anul în care încep să intre-n vigoare mai multe dintre prevederile noii Legi a educaţiei, adoptată la începutul anului trecut. Pentru cei mai mici dintre şcolari, legea introduce mult discutata „clasă pregătitoare" sau „clasa zero", cum se va numi. Abia dupa ea va urma clasa I.

Învăţământ obligatoriu de la şase ani

În acest an, măsura îi afectează pe copiii născuţi în 2006 care trebuie să aleagă între clasa zero de la şcoală şi grădiniţă. Astfel, copiii născuţi în 2006 până la 31 august se duc la şcoală şi o încep cu clasa pregătitoare, iar cei născuţi între 1 septembrie şi 31 decembrie 2006 pot opta, în funcţie de dezvoltarea lor intelectuală, emoţională şi fizică de la acea vârstă, între şcoală - clasa pregătitoare -şi încă un an la grădiniţă. În anul următor, ei vor merge la şcoală tot în clasa zero. Odată cu trecerea clasei pregătitoare la ciclul primar, învăţământul devine obligatoriu de la vârsta de 6 ani. Clasa pregătitoare se organizează în cadrul şcolilor cu învăţământ primar, dar poate funcţiona şi în cadrul grădiniţelor.

Deocamdată, metodologia privind înscrierea şi modul de funcţionare a clasei pregătitoare este în plin proces de întocmire la nivelul Ministerului Educaţiei, deşi ar fi trebuit să fie gata încă din toamnă. Până la apariţia acesteia, înscrierile atât în clasa zero, cât şi în clasa I sunt blocate. Totuşi, inspectorii şcolari estimează că startul înscrierilor nu se va da mai devreme de luna martie 2012.

Cum nici programă nu există încă pentru clasa zero, nu se ştie ce vor învăţa copiii în anul respectiv. Cel mai probabil vor face ce făceau în grupa pregătitoare de la grădiniţă. Adică, de exemplu, să scrie elementele din care se formează literele - bastonaşe, cercuri -,să recunoască literele sau să despartă în silabe.

Finanţarea urmează elevul

Una dintre noutăţile pe care Legea Educaţiei Naţionale le aduce este şi conceptul „finanţarea urmează elevul". Adică finanţarea unei unităţi de învăţământ se reduce sau creşte, în functie de evoluţia numărului de elevi. Practic, dacă un elev părăseşte o şcoală şi se înscrie la alta, prima şcoală va pierde o sumă egală cu costul standard per elev, iar banii se vor duce la cealaltă.

Dacă elevul optează pentru învăţământul particular preuniversitar, statul va acorda „costul standard per elev" şcolii respective. Măsura va aprinde concurenţa între şcoli şi va motiva fiecare unitate de învăţământ să aibă rezultate cât mai bune.

În trecut, modul de finanţare al şcolilor se făcea în funcţie de posturi, şcoala primea o sumă de bani pentru salarii, iar partea de dotări revenea primăriilor. Ministrul Funeriu a anunţat că în 2012, prin costul standard per elev sunt finanţate atât salariile, cât şi cheltuielile cu întreţinerea, materialele şi serviciile pentru evaluarea periodică internă a elevilor şi cele cu formarea cadrelor didactice.

„Alt­fel spus, o şcoală care este într-o comună bogată şi o şcoală care este într-o comună săracă vor primi aceeaşi sumă pentru salarii şi pentru cheltuielile anunţate dacă au acelaşi număr de elevi. Înainte, într-o comună bogată, oraş bogat, primarul cumpăra tablă electronică şi mijloace moderne, iar în altele primarul nu plătea nici măcar încălzirea. Acest lucru nu va mai fi posibil de acum înainte, pentru că va exista echitate în sistem. Sumele sunt aceleaşi, indiferent de comuna în care se află şcoala", a declarat ieri ministrul Funeriu, citat de Mediafax.

Banii dispar dacă elevul nu vine la ore

Un alt lucru esenţial în 2012 este acela că ministerul va monitoriza numărul de elevi reali şi va finanţa în funcţie de prezenţa copiilor la clasă. „Finanţarea va fi modificată dacă numărul de elevi este mai mic sau mai mare decât cel anunţat la începutul anului. Finanţarea urmează elevul. Acestă măsură va duce la scăderea abandonului şcolar. Directorul va şti că va primi bani mai puţini dacă copiii nu vin la şcoală. Va fi o implicare mult mai puternică a şcolii în societate. Vor câştiga şcolile care vor face acest efort şi anume, să ţină elevii la cursuri", conchide ministrul Funeriu.

Păreri pro şi contra

Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, consideră că această măsură nu e de bun augur pentru învăţământul preuniversitar. „Banca Mondială a evaluat finanţarea per capita şi n-a recomandat-o. Ce să faci cu copiii care s-au născut în vârful muntelui? N-ai cum să strângi prea mulţi şi atunci evident că şcolile alea se vor închide şi copiii nu vor mai merge deloc la şcoală", spune Ecaterina Andronescu. „Noi, în învăţământul universitar, am aplicat finanţarea per capita, dar avem alt potenţial de atragere a fondurilor. Chiar şi aşa au apărut derapaje, universităţile au început să alerge după studenţi, nu se mai uită la calitate".

Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Edu-Cer, e de altă părere.  „Cred că e un lucru bun, pentru că pune şcolile în competiţie. Principiul legii e că banii merg acolo unde e calitate şi în curând vor începe şi părinţii să vadă asta", spune Vlaston. În ce priveşte problema rurală, Vlaston spune că „elevii de la sate vor fi deplasaţi în comune mai răsărite, că în vârful muntelui oricum nu se face carte, majoritatea învaţă la simultan. Doar în situaţiile în care transportul e imposibil se va face probabil o derogare", adaugă specialistul.

Şcoala „altfel"

În anul acesta, elevii şi dască­lii deopotrivă vor încerca o săptămână de „şcoală altfel". Mai precis, o săptămână pe an, în luna aprilie, copiii nu vor mai intra la clasă conform orarului obişnuit, ci vor participa la activităţi propuse chiar de ei la orele de dirigenţie. „Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale", se arată în ordinul de ministru referitor la programul „Şcoala altfel".

Şcolile îşi vor alege profesorii

Din 2012, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar vor fi recrutate direct de către şcolile care au posturi vacante. Practic, şcolile vor ţine propriile concursuri de titularizare, iar candidaţii îşi vor depune candidaturile direct la secretariatele şcolilor angajatoare. Unele şcoli au făcut deja propriile angajări, însă din 2012 măsura se va aplica în toate unităţile de învăţământ preuniversitar. Potrivit Legii educaţiei, „personalul didactic poate fi angajat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora".

Lista de posturi didactice se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare.

Concursul constă în: „probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii; prezentarea unui CV şi susţinerea unui interviu". Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean.
Pentru ocuparea unui post la catedră, candidaţii trebuie să aibă diplomă de licenţă în profilul postului şi să absolve un master didactic cu durata de doi ani.

Tinerii profesori trebuie să urmeze un stagiu practic cu durata de un an şcolar sub coordonarea unui profesor mentor. Abia apoi, ei pot participa la examenul de definitivat, în urma căruia pot obţine titlul de profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar. Regulile sunt valabile doar pentru nou-veniţi, profesorii titulari nefiind afectaţi de modificări. Măsura a declanşat proteste ale sindicaliştilor care s-au declarat nemulţumiţi că dascălii nu vor mai fi siguri de locul de muncă. În ceea ce priveşte examenele naţionale (evaluările naţionale, Bacalaureatul), acestea se vor desfăşura la fel ca în 2011.

Liceele cu Bac slab vor pierde o clasă

Potrivit ultimelor reguli stabilite de Ministerul Educaţiei, liceele cu un procent de promovabilitate sub 15% la examenul de Bacalaureat de anul trecut vor avea anul viitor o clasă a IX-a în minus. Vor face excepţie însă liceele unice la nivel de localitate, precum şi cele care au câte o singură clasă din fiecare ciclu. La nivel naţional, anul trecut, 28 de unităţi de învăţământ au avut promovabilitate zero la sesiunea din vară a Bacalaureatului, iar norocul nu li s-a schimbat prea mult în toamnă. Reducerea numărului claselor cu predare simultană va continua şi anul acesta, prin asigurarea transportului elevilor cu microbuzele şcolare.

15% este procentul de promovabilitate de anul trecut la Bac sub care liceele vor pierde o clasă a IX-a.

Cum îşi finanţează alte ţări şcolile

În ţările dezvoltate, modul în care sunt finanţate unităţile de învăţământ este diferit:
- dacă elevul se transferă de la o şcoală publică la o altă şcoală publică, finanţarea nu urmează automat elevul în ţări precum Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Japonia sau Coreea de Sud. Prin urmare, şcoala care pierde elevi nu pierde automat şi finanţarea, însă, pe termen lung, finanţarea şcolilor depinde inevitabil şi de numărul de elevi;
- dacă elevul învaţă în învăţământul privat, finanţarea urmează elevul doar într-un număr limitat de ţări, precum Polonia, Italia, Portugalia, Estonia sau Finlanda;
- în ţări precum Franţa, Anglia sau Olanda, în învăţământul privat există şcoli total independente de stat din punct de vedere al finanţării şi altele în cazul cărora statul acoperă o parte din cheltuieli. În aceste ţări poate avea loc un transfer de fonduri publice doar către a doua categorie de unităţi de învăţământ private.

Obligaţi să aleagă între rectorat şi Parlament

În învăţământul universitar, alegerea structurilor de conducere a început după noile prevederi încă din anul 2011, însă procesul continuă până în martie 2012. Potrivit legii, persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică sau în cadrul unui partid politic nu pot fi şi rectori. Patru rectori sunt în incompatibilitate, potrivit Legii educaţiei.

Astărăstoae, rector şi şef la Colegiu

Vasile Astărăstoae se luptă să-şi păstreze toate funcţiile Foto: florin chirică

La începutul lunii decembrie, directorul Institutului de Medicină Legală Iaşi şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa" din Iaşi, Vasile Astărăstoae, a fost reclamat la Parchet de către Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

ANI a stabilit pe 19 decembrie că funcţiile deţinute de Astărăstoae, cea de rector şi cea de preşedinte al Colegiului Medicilor din România, sunt incompatibile. Astărăstoae tocmai a fost reales atât preşedinte al Colegiului, cât şi rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

ANI: Patru rectori dintr-o lovitură

În luna iunie, alţi patru rectori intraseră şi ei în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate, care le-a dat verdict de incompatibilitate cu funcţiile deţinute. Era cazul rectorilor parlamentari: Nicolae Robu, rector al Universităţii Politehnica din Timişoara şi senator, Ştefan Iosif Drăgulescu, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara şi deputat, Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi senator, şi Florian Popa, rectorul UMF „Carol Davila" Bucureşti şi deputat.

Cei în cauză au reacţionat între timp, dând în judecată ANI. Ironic, în favoarea lor vine un alt paragraf din aceeaşi lege care-i condamnă. Respectiv, Legea educaţiei mai prevede că, la epuizarea actualelor mandate, viitoarele vor fi stabilite pe baza prezentei legi.

Senatorul Nicolae Robu a declarat anul trecut pentru Mediafax: „Eu am depus un punct de vedere scris la ANI în care am arătat că există, în mod evident, un suport legal de compatibilitate între funcţia de rector şi cea de senator, dar până la urmă instanţele de judecată vor stabili cine are dreptate". Şi Ecaterina Andronescu a spus că e hotărâtă să se judece cu ANI pentru păstrarea funcţiei. Şi Ştefan Drăgulescu intenţionează să-şi ducă mandatul până la capăt, după care vrea să iasă la pensie. În continuare, cei patru rectori sunt în procese cu ANI.