Ce s-a schimbat de-a lungul a trei runde de alegeri

UDMR a obţinut cu patru procente mai mult ca la euroalegerile din 2007, iar PRM, aproape dublu. Dintre partidele participante la ultimele trei alegeri, PNL înregistrează cel mai mare declin. Liberalii au scăzut, de la 18,65% în noiembrie 2008, la 14,53%.

Mai citiţi şi:

PSD iese în faţa PDL cu un procent
Riscă puşcăria pentru 250 de lei şi 30 de voturi
Dreapta a cucerit Europa

45 de cazuri de vot multiplu la europarlamentare

adevarul.es- Partidul Popular a câștigat alegerile europene în Spania
adevarul.it- “Europa virează la dreapta”
adevarul.it -Prezenţă slabă la urne, la Milano PRM bate PSD
adevarul.it - Roma: un român şi-a luat urna ca amintire de la alegeri
adevarul.es- Spaniolii le-au cedat dreptul la vot străinilor


La europarlamentarele din 2007, PSD, care a participat la competiţia electorală fără PC, s-a situat pe locul doi, după PD, cu 23,11%. PC, cu care PSD a făcut alianţă electorală la alegerile parlamentare şi europarlamentare ulterioare, înregistra atunci doar 2,93%.

Faţă de 2007, PDL (rezultat în urma fuziunii din acel an cu liberal-democraţii lui Theodor Stolojan) a obţinut doar un procent în plus la scorul electoral.

PNL a avut în 2007 un scor electoral de 13,44%, urcând, la alegerile parlamentare din 2008, la 18,65 şi scăzând cu patru procente la alegerile europene de duminică.

UDMR s-a situat la 9,07% în 2009 faţă de 5,52% în 2007. PRM a obţinut la aceste alegeri aproape dublu faţă de procentul din 2007.

Jocul de-a independenţa

Cu cele 4,22 de procente câştigate la alegerile europarlamentare, Elena Băsescu, mezina preşedintelui ţării, are asigurat un loc în Legislativul de la Bruxelles.

Ea devine astfel al doilea candidat care a luat parte la o cursă  pentru Parlamentul European ca independent, după episcopul László Tokés în 2007. Acesta a dorit atunci să ajungă eurodeputat fără ajutorul unui partid politic şi a şi reuşit, obţinând 3,44%.

Imediat după exit-pollurile de duminică seara, Elena Băsescu a declarat că se întoarce în PDL, „partidul în care a crescut”. Încă de la momentul demisiei din partid, premergător lansării candidaturii ca independent, fiica cea mică a preşedintelui a precizat că va reveni în rândul democrat-liberalilor, indiferent la rezultatul pe care îl va obţine la euroscrutin.

Rocada independenţilor

În timp ce Elena Băsescu pleca din partid şi devenea „independentă”, episcopul László Tokés renunţa la candidatura independentă în favoarea celei pe listă de partid.

El a ocupat primul loc pe lista Solidarităţii Maghiare, avansată de UDMR şi de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, care au mers în alianţă electorală la aceste alegeri.

Partidele, grăbite să-şi asume victoria

Partidele s-au grăbit, imediat după anunţarea rezultatelor de la exit-polluri, să-şi clameze victoria în alegerile europarlamentare.

Liderul PSD, Mircea Geoană, spunea, duminică seara, că partidul pe care îl conduce rămâne principala forţă politică, iar preşedintele PDL, Emil Boc, se arăta încrezător în victoria democrat-liberalilor la finalul numărătorii voturilor.
În schimb, în tabăra liberală, rezultatele euroscruti­nului au fost primite fără bucurie.

Şeful partidului, Crin Antonescu, s-a declarat dezamăgit nu de procentul obţinut, ci de faptul că nu a reuşit să convingă „majoritatea tăcută” să vină la vot. În rândul UDMR a domnit euforia, scorul electoral obţinut fiind apreciat de liderul Marko Bela ca „aproape fără precedent”.

Declaraţiile liderilor politici au continuat şi în cursul zilei de ieri. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a afirmat că democrat-liberalii şi Elena Băsescu sunt câştigătorii alegerilor, deoarece depăşesc procentul Alianţei PSD-PC. În replică, Geoană a susţinut că PSD a câştigat alegerile şi nu are importanţă dacă PDL doreşte să numere şi mandatul Elenei Băsescu.

Coaliţia discută azi cazul Geoană

Odată depăşită euforia rezultatelor de la euroscru­tin, coaliţia de guvernare trebuie să decidă, azi, în privinţa intenţiei anunţate a liderului PSD, Mircea Geoană (foto), de retragere din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Geoană a declarat, ieri, că va cere în şedinţa coaliţiei modificarea Protocolului de guvernare, în sensul eliminării prevederii potrivit căreia preşedintele Senatului este şi vicepreşedintele CSAT.

„Este un gest de protest, vom corecta şi din punct de vedere juridic această retragere”, a răspuns liderul PSD la întrebarea dacă prin retragerea din CSAT nu încalcă legea.

Mircea Geoană a declarat, în chiar ziua euroalegerilor, că se retrage din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) deoarece nu admite folosirea imaginii pozitive a Armatei în scop electoral şi partizan de către preşedintele Traian Băsescu.

El s-a referit la vizita întreprinsă de Traian Băsescu în Irak şi la declaraţiile făcute de şeful statului cu acel prilej. Geoană a explicat că refuză să legitimeze, prin participarea sa în continuare la şedinţele CSAT, acţiunile interne şi internaţionale prin care preşedintele Traian Băsescu utilizează statul, Armata şi diplomaţia române pentru a obţine beneficii şi avantaje pentru partidul său.

Prezenţa la vot în Uniunea Europeană

Rata de participare la alegerile europene s-a ridicat la 42,85 la sută, ceea ce înseamnă un absenteism-record de peste 57 la sută, potrivit datelor publicate de  Parlamentul European.

În 2004, absenteismul a atins 54,6 la sută.