Ce faci când te opresc mascaţii

Ce faci când te opresc mascaţii

„Poliţiştii“ care au oprit maşina cu bani la Pasul Gutâi erau tâlhari. Mascaţii care au împuşcat un om la Brăila erau poliţişti. Cum îi deosebim?. Luptătorii cu cagule de poliţist care-ţi cer socoteală pot fi infractori care te jupoaie de bani. S-a întâmplat la Pasul Gutâi, judeţul Maramureş.

Mai citeşte şi:

• EXCLUSIV Mărturia şoferului jefuit în Pasul Gutâi
• Brăila: Tânărul împuşcat de poliţişti, condus pe ultimul drum
• Iaşi: UPDATE „Filantropica“, o reţea de falşi afacerişti, a fost săltată cu mascaţii (GALERIE FOTO)

Pe de altă parte, mascatul în civil care-ţi opreşte maşina în trafic poate fi un poliţist. Dacă opui rezistenţă, primeşti un glonţ
legal în cap. S-a întâmplat la Brăila.

Cazul numărul 1. La 15 septembrie, în zori, maşina de transport valori a firmei G4S a fost oprită pe un drumeag ferit din Pasul Gutâi de şase indivizi înarmaţi cu AKM-uri. Purtau uniforme închise la culoare, veste reflectorizante cu inscripţia „Poliţia” şi cagule specifice trupelor de intervenţie rapidă.

Părea un control de rutină. Unul dintre mascaţi s-a apropiat şi a cerut actele şoferului din maşina de valori, care a făcut imprudenţa de a deschide uşa blindatei. Ameninţaţi cu armele automate, angajaţii G4S au fost daţi jos din maşină, dezarmaţi şi sechestraţi.

Toţi banii din blindată, peste 240.000 de lei, au fost furaţi, iar hoţii deghizaţi în poliţişti sunt de negăsit. Cazul numărul 2. La 26 septembrie, un Ford Mondeo cu geamuri fumurii a fost blocat în traficul din centrul Brăilei de trei maşini neinscripţionate.

Mai mulţi indivizi îmbrăcaţi în civil, dar unii dintre ei purtători de cagule şi înarmaţi cu pistoale, au coborât în grabă, încercuind maşina imobilizată. Şoferul Fordului a ripostat, a dat cu spatele lovind una dintre maşinile care-l blocase, apoi în faţă, izbind-o pe a doua. Mascaţii au deschis focul, întâi în plan vertical, apoi asupra Fordului. Şoferul blocat în trafic a fost împuşcat în cap.

Mascaţii erau poliţişti de la Serviciul Urmăriri. Fordul aparţinea lui Giulian Dumitraşcu, urmărit internaţional pentru omor deosebit de grav. La volanul Fordului însă era Alexandru Pârvu, amic şi complice al lui Dumitraşcu. Glonţul încasat de la poliţişti l-a ucis.

Mascaţii nu acţionează singuri

În ambele cazuri au fost implicaţi mascaţi – unii erau in­fractori, alţii poliţişti. Şi de-aici întrebarea: cum deo­sebim mascatul bun de cel rău? Chestorul Bujor Florescu, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din Poliţia Română, atrage atenţia:

„Mascaţii de la Serviciul de Intervenţie Rapidă al Poliţiei nu acţionează niciodată singuri, ci doar însoţiţi de ofiţeri de la Poliţia Rutieră, Ordine Publică, Judiciară sau procurori care coordonează, de fapt, operaţiunea şi au obligaţia de a se legitima. Mascaţii nu pot opri maşini în trafic şi n-au dreptul să legitimeze pe nimeni, ei doar sprijină acţiunile Poliţiei şi intervin dacă este cazul”.

Pe de altă parte, mai spune chestorul Florescu, poliţiştii sub acoperire de la Serviciul Urmăriri au un altfel de statut şi urmează alte proceduri. „Un astfel de agent acţionează în situaţii iminente, de pericol sau de dispariţie a persoanei urmărite. Dar chiar şi aşa sunt obligaţi să poarte însemnele specifice – insigna sau legitimaţia de poliţist legată cu şnur la gât”.

În concluzie, mascatul nu acţionează de capul lui, ci este întotdeauna însoţit de ofiţeri de poliţie care conduc operaţiunea, poartă însemnele specifice şi se legitimează. Iar agenţii sub acoperire îşi divulgă identitatea în momentul în care acţionează pentru prinderea infractorului. În plus, adaugă chestorul Bujor Florescu, este dreptul oricărui cetăţean de a solicita poliţistului care-l abordează să se legitimeze.

Acţiune cu premeditare

Atacatorii din Maramureş au purtat echipament de culoare închisă şi cu un model special ales pentru se confunda cu uniformele folosite de mascaţii din Ministerul de Interne.

Ancheta în cazul jafului de la Pasul Gutâi s-a împotmolit. S-a avansat ideea că tâlharii ar fi membrii unei grupări de crimă organizată din Ucraina, care a părăsit România imediat după „lovitură”. Şi aşa a rămas.

Disculpare

Deocamdată se consideră că nu a existat intenţia uciderii lui Pârvu şi că moartea a fost produsă fie prin descărcarea accidentală a unei arme, fie de un glonţ care a ricoşat.

Ipoteze multe, rezultate nule

La Brăila, omul care a apăsat pe trăgaci şi l-a ucis pe Alexandru Pârvu era un poliţist aflat în timpul misiunii. Mascaţii purtau veste inscripţionate şi insigne, iar însoţitorii lor în civil aveau insigne şi legitimaţii. Pentru moartea lui Pârvu, anchetatorii au două explicaţii – fie ricoşarea unui glonţ, fie descărcarea accidentală a armei. Deocamdată nu există probe că arma a fost folosită cu intenţie împotriva victimei. În prezent se fac expertiza balistică, verificări şi audieri de martori pentru identificarea certă a persoanei din arma căreia a plecat glonţul.

Mascaţii Poliţiei acţionează însoţiţi de ofiţeri de la Poliţia Rutieră, Ordine Publică, Judiciară sau procurori şi se legitimează.

Bujor Florescu
chestor

Omul de rând nu ştie să facă diferenţa dintre uniforma Poliţiei Naţionale, a Poliţiei Comunitare sau a firmelor de pază.

Marin Gruia
comisar

Lege permisivă, risc de confuzie

„Aici e o problemă. Legea 333/2003, care reglementează paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor dă voie firmelor de pază şi protecţie să-şi aleagă uniforma. Nu e normal, pentru că am văzut multe uniforme de paznici aproape identice cu cele ale Poliţiei. Şi Poliţia Comunitară se apropie foarte mult la ţinută cu Poliţia Naţională. De aici pleacă o mulţime de nereguli şi situaţii confuze. Cetăţeanul de rând nu ştie să facă diferenţa”, ne-a declarat comisarul Marin Gruia, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

În incidentul de la Pasul Gutâi, susţine comisarul Gruia, uniformele purtate de infractori n-aveau cum să fie identice cu ale Poliţiei, decât dacă indivizii erau poliţişti. „Dar de semănat, sunt sigur că semănau. Iată confuzia“.

Reguli stricte de acţiune

Potrivit şefului Serviciului Urmăriri, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, comisarul-şef Adrian Dumitrescu, poliţiştii acţionează în baza unor dispoziţii clare, pe un plan bine stabilit.

„De obicei se acţionează cu trei maşini, neinscripţionate. Una este aşezată în faţa autovehicului urmărit, alta în spate, iar cealaltă lateral. Din prima maşină coboară doi poliţişti şi merg unul la şofer, altul către pasagerul din drepta. I se cere să oprească maşina şi să pună mânile la vedere. Dacă acesta nu opreşte poliţiştii pot, după ce l-au somat în prealabil, să tragă în pneurile maşinii urmărite. Apoi se sparg geamurile şi i se solicită să oprească. Dacă şoferul continuă să manevreze maşina, alţi doi poliţişti, din autovehiculul amplasat în spatele maşinii vizate, sparg geamurile portierelor din spate, deblochează uşile şi intră în autovehicul, unde imobilizează infractorul“.