Ce-a vrut UDMR s-a făcut: cultele reprimesc arhivele! Istoricii şi arhiviştii protestează

Arhivele României

Camera Deputaţilor a aprobat, astăzi, în ciuda opoziţiei vehemente a istoricilor şi a arhiviştilor proiectul Legii Arhivelor Naţionale.

Conform acestui proiect, la propunerea UDMR, documentele din Arhivele Naţionale predate în custodie sau preluate „în mod abuziv de la cultele religioase” vor putea fi retrase din administrarea Fondului Arhivistic Naţional al României. Proiectul a fost adoptat cu 127 voturi "pentru", 117 voturi "împotrivă" şi 4 abţineri. Opoziţia a criticat acest proiect de lege.

Iniţiativa UDMR

Proiectul de act normativ care modifică Legea arhivelor e cam de multişor în Parlament. A intrat de mai multe ori în dezbaterea Camerei Deputaţilor, dar a fost retrimis de fiecare dată la Comisia de Cultură pentru a fi rediscutat. Comisia de Cultură a năşit practic modificarea din Legea Arhivelor care le dă ocazia cultelor să-şi ia documente de o importanţă deosebită.

Pe lângă reglementările privind falimentul sau desfiinţarea unor creatori de arhive, dar şi autorizarea unor deţinători de arhive privaţi, în proiectul de lege adoptat s-a strecurat şi modificarea vizând retrocedarea în natură a documentelor care au aparţinând odată cultelor. O altă schimbare adusă proiectului de lege a fost ca arhivele să nu fie înapoiate acestora până nu vor fi microfilmate, microfilmele urmând să rămână la Arhivele Naţionale.

Ce spun istoricii? „Retrocedarea arhivelor este o crimă”

Această iniţiativă legislativă a făcut vâlvă în rândul arhiviştilor, cercetătorilor şi istoricilor. „Adevărul“ şi „Historia“ au scris încă din primăvară despre această modificare a Legii arhivelor care aduce în curtea cultelor documente cu valoare istorică sau arhivistică pentru România.

Istoricii consultaţi atunci de „Adevărul“ cu privire la proiectul de retrocedarea a arhivelor către biserici au declarat la unison că acest demers legislativ va afecta profund cercetarea istoriei. Istoricul Zoe Petre consideră că retrocedarea arhivelor este „o barbarie fără seamă, o crimă“, adăugând că „nicăieri în lume nu se întâmplă acest lucru, în toate ţările civilizate există arhive centralizate“. Zoe Petre i-a îndemnat pe parlamentari să se „trezească în plen“ şi să nu voteze această proiect legislativ, deoarece Arhivele Naţionale sunt o instituţie a statului modern român, iar ele nu pot fi devalizate.

La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, Vlad Nistor, este convins că cercetarea istorică va avea de suferit.

„Dacă vor să le aducă de unde au plecat, cercetarea lor va fi profund afectată, pentru că ideea centralizării arhivelor este extrem de utilă demersului ştiinţific. Dacă fiecare bisercă şi fiecare manăstire îşi redobândeşte propria arhivă, atunci istoricii vor avea o mare problemă“, crede Vlad Nistor.

În schimb, istoricul Adrian Cioroianu apreciază că propunerea legislativă reprezintă încă un pas spre obţinearea autonomiei mult dorite de către reprezentanţii politici ai maghiarilor din România.

„În măsura în care cultele îşi doresc această arhivă, este dreptul lor să o ceară, dar acest lucru implică alţi factori: să aibă unde să o depoziteze, să aibă oameni care să se ocupe de ea, etc. Acest demers va afecta profund studirea istoriei. Propunerea legislativă fiind iniţiată de parlamentarii UDMR, acest proiect pare să reprezinte intresele stricte ale comunităţii maghiare sau a unor reprezentanţi ai lor“, a adăugat Adrian Cioroianu.

Arhiviştii se opun

Bogdan-Florin Popovici este preşedintele Federaţiei Arhiviştilor din România şi în numele acestei organizaţii profesionale a atras atenţia că „funcţia instituţională a cultelor religioase nu este aceea de a păstra, de arhivare, ci una religioasă”.

„Suntem de acord ca documentele să fie restituite în copii, acordându-se acces proprietarilor de drept cu prioritate faţă de alte categorii care au acces la arhive. Dar să le retrocedezi fizic creează o mare ameninţare ca acestea să dispară. Intraţi în orice anticariat şi veţi găsi o dovadă că exercitarea unui control asupra documentelor retrocedate va fi o sarcină foarte dificilă“, a spus el.
Referitor la microfilmarea documentelor, Popovici precizează că originalul este exemplarul de autoritate şi că Arhivele Naţionale n-ar trebui să rămână cu nişte copii, mai ales că după o copie nu se pot elibera certificate de stare civilă.

Ortodocşii şi greco-catolicii nu au fost consultaţi

Preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române , a spus că, într-adevăr, regimul comunist a preluat în anii ’70 din arhivele eparhiilor documentele cu valoare istorică. „Poziţia noastră este aceea că trebuie discutat mai mult asupra acestei propuneri legislative. Mai ales că Biserica Ortodoxă Română nu a fost consultată de iniţiatori în această privinţă“, a adăugat preotul Constantin Stoica.

Biserica greco-catolică unită cu Roma, desfiinţată în 1948, doreşte să-şi recupereze ceea ce a pierdut. „Pentru noi prezintă importanţă partea confiscată în 1948. Avem nevoie de actele de proprietate din Arhivele Naţionale pentru a recupera biserici, clădiri, tablouri şi alte lucruri confiscate. Suntem în procese cu statul, dar până acum nu am recuperat decât 1-2%“, a explicat preotul Costin Oltean, de la Vicariatul Bucureşti.

În continuare, preotul Costin Oltean apreciază că preluarea arhivelor de către biserică ar fi o povară prea grea şi propune doar ca greco-catolicii să poată avea acces mai uşor la documentele din arhive pentru a-şi recupera proprietăţile.

Iniţiatorii propunerii legislative nu au discutat nici cu greco-catolicii despre acest demers.

Reformaţii sunt puşi în temă

Biserica Reformată este singurul cult confesional pregătit să preia şi să administreze arhivele retrocedate. „Biserica Reformată poate asigura condiţiile optime de păstrarea a arhivei. Avem chiar o clădire în construcţie la Cluj, care va adăposti aceste arhive la standarde europene. Chiar la momentul la care vorbim avem magazii ferite de umiditate şi de alţi factori periculoşi pentru documente. Acestea au o valoare istorică foarte importantă pentru noi, în special arhivele colegiilor reformate“, a declarat Ősz Előd, arhivist la Arhiva Eparhiei Reformate din Ardeal.