Acordul armeano-turc: un pas spre pace în sudul Caucazului
0Comisia Europeană şi-a exprimat sâmbătă satisfacţia faţă de semnarea la Zurich, Elveţia, a acordurilor de normalizare a relaţiilor turco-armene, pe care o percepe ca pe un pas în soluţionarea conflictelor din întreaga regiune de sud a Caucazului.
Mai citeşte şi:
- Elveţia: Turcia şi Armenia, acorduri pentru stabilirea relaţiilor diplomatice
- Preşedintele armean spune că ţara sa are nevoie de relaţii cu Turcia
- Acordurile turco-armene de normalizare vor fi semnate astăzi la Zurich
- Mii de armeni au protestat împotriva acordului cu Turcia
"Comisia consideră că este vorba despre un pas curajos spre pace şi stabilitate în regiunea sudului Caucazului şi o decizie cu adevărat istorică care arată că cele două părţi sunt dispuse la compromis", a precizat CE într-un comunicat.
Această semnare "deschide noi perspective pentru soluţionarea conflictelor, în special în Nagorno-Karabah", a comentat comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner.
La finalul unui război de şase ani, între 1988 şi 1994, Erevanul a preluat controlul asupra acestei enclave cu populaţie formată din etnici din Armenia şi Azerbaidjan, aliat al Turciei, care şi-a închis în 1993 frontiera cu Armenia în semn de represalii.
"Invit Armenia şi Azerbaidjanul să-şi intensifice eforturile în vederea unei soluţionări paşnice a problemelor existente", a adăugat comisarul.
Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, şi-a exprimat la rândul său speranţa că Turcia şi Armenia "vor da dovadă de acelaşi curaj în respectarea angajamentelor pe care şi le-au luat astăzi. Acesta ar fi un bun exemplu pentru întreaga regiune".
Bruxelles-ul a făcut apel la ratificarea şi implementarea acordurilor "conform agendei prevăzute şi fără condiţii suplimentare".
Miniştrii de externe ai Turciei şi Armeniei au semnat sâmbătă seară acorduri de normalizare a relaţiilor lor, afectate grav de aproape un secol de masacrele şi deportările asupra armenilor din anii 1915-1917.
Aceste evenimente s-ar fi soldat cu 1,5 milioane de morţi potrivit Armeniei, şi cu 300-500.000 conform Turciei, care nu este de acord cu folosirea termenului de genocid, notează Agerpres.