Cât de severi sunt medicii cu păcătoşii breslei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Doctorul Şerban Brădişteanu este suspectat că a agravat artificial în hârtii starea de sănătate a lui Adrian Năstase
Doctorul Şerban Brădişteanu este suspectat că a agravat artificial în hârtii starea de sănătate a lui Adrian Năstase

Anchetarea medicului Şerban Brădişteanu pentru favorizarea infractorului şi reacţia deosebit de dură a preşedintelui Colegiului Medicilor pun în discuţie o problemă acută: sunt medicii mai presus de lege?

Consiliul Naţional al Colegilor Medicilor din România va analiza, în şedinţa de mâne, „imixtiunea inacceptabilă în independenţa profesională a medicilor", după ce DNA a deschis dosar de urmărire penală pe numele medicului cardiolog Şerban Brădişteanu. El este acuzat de favorizarea infractorului, întrucât prin actele medicale asumate ar fi zădărnicit punerea în aplicare a mandatuli de executare a pedepsei de către Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare pentru corupţie.

Preşedintele Colegiului Medicilor, dr. Vasile Astărăstoae, a avut o reacţie extreme de dură faţă de demersul procurorilor: „Chemarea doctorului Brădişteanu la DNA fără să existe o expertiză care să infirme diagnosticul stabilit şi numai pentru a se da satisfacţie unor politicieni este un act foarte grav pentru societatea românească şi arată o dependenţă a Parchetului de anumite grupări politice şi o abordare comunist-ceauşistă a corpului profesional medical din partea acestor organism".

Afirmaţiile lui Astărăstoae, lansate fără a cunoaşte încă probele pe care îşi întemeiază procurorii cercetarea, sugerează că breasla medicală se plasează mai presus de orice dubiu de corectitudine, iar cei care o pun în dicuţie au abordări communist-ceauşiste. Dar sunt medicii într-atât de corecţi precum îi prezintă liderul lor?

Românii se lasă păgubaşi

„Adevărul" a examinat una dintre cele mai sensibile problematici de care se leagă actul medical şi a cărei judecată este de competenţa strict a Colegiului Medicilor: malpraxisul. Statisticile adunate de-a lungul anilor nu pledează câtuşi de puţin în favoarea afirmaţiilor categorice ale lui Astărăstoae. Românii nu şi-au făcut un obicei din a-i reclama pe medici atunci când constată greşeli grave. Totuşi, atunci când o fac reuşesc foarte rar să primească despăgubiri sau medicul să fie drastic sancţionat.

Greşeala este omenească, însă în cazul medicilor aceasta poate costa viaţa unui om şi ea se numeşte malpraxis. În România, medicii sunt obligaţi să-şi facă asigurare, însă mulţi spun că este o şarlatanie, iar companiile de asigurări apelează la fel şi fel de tertipuri pentru a se sustrage plăţilor. De cele mai multe ori, în ţara noastră medicii sunt pedepsiţi cu o mustrare. Doar în cazuri răsunătoare se ajunge la pedepse precum retragerea dreptului de practică, cum s-a întâmplat în cazul medicului Ciomu, care a secţionat penisul unui pacient.

2011 - record în reclamaţii

În anul 2011, pe rolul Comisiei Superioare de Disciplină au fost înregistrate 135 dosare de malpraxis, în care au fost implicaţi 187 de medici, numărul acestora fiind mult mai mare decât în ultimii ani. Statisticile relevă faptul că abaterile disciplinare reclamate la Colegiul Medicilor au vizat în special secţiile de chirurgie, medicină de familie, anestezie, terapie intensivă, ortopedie, dar şi pediatrie. „Depăşirea competenţelor atribuite prin lege diferitelor categorii de cadre medicale (ex. asistenţi medicali) au dus la sesizarea organismelor profesionale corespunzătoare. În cazul celor de la Unităţile de Primiri Urgenţe s-au constatat deficienţe, mai ales de factură organizatorică.

Medicii de familie şi-au depăşit limitele competenţelor. Cele mai frecvente exemple sunt adeverinţele sau certificatele care conţineau evaluări şi aprecieri privind starea de sănătate mintală a pacienţilor, stabilirea prezenţei sau absenţei discernământului", se arată în raportul de disciplină 2005-2011. Acelaşi document precizează că la doctorii din specialităţi chirurgicale s-au constatat deficienţe în obţinerea consimţământului informat al pacienţilor.

Mai mult, se poate observa o mare diferenţă între numărul de reclamaţii făcute şi numărul de sancţiuni. Dintre cadrele medicale reclamate, 26 au fost sancţionate. În acelaşi timp, pedepsele nu sunt foarte severe. Cele mai multe sunt doar mustrări (15 în 2011) şi avertismente (şapte în 2011). Foarte rar, medicii sunt sancţionaţi cu vot de blam - o sancţiune prin care o colectivitate organizată îşi arată dezaprobarea faţă de o faptă nedemnă a unui membru al ei - doar trei cazuri în 2011, şi retragerea calităţii de membru - o sancţiune în 2011.

Suplimentar, „pe timpul sancţiunilor, un medic nu poate accede la funcţii de conducere, nu poate promova şi nici nu se poate înscrie la examene de competenţă. În unele cazuri, la sancţiune se poate adăuga urmarea unor cursuri de educaţie medicală", explică specialişti din Colegiul Medicilor din România situaţia unui medic vinovat.

Asigurările, o afacere

Mulţi medici susţin că plătesc degeaba asigurarea de malpraxis pentru că în cazul în care ar fi sancţionaţi, compania de asigurări nu plăteşte despăgubiri. „Cred că nicio societate de asigurări nu acoperă daune morale. Este o sursă de îmbogăţire pentru societăţile de asigurări pentru că acoperă în cea mai mare parte cheltuielile materiale directe, care sunt mult mai mici în general. De exemplu, în cazul medicului Ciomu instanţa a dat despăgubiri materiale de 37.000 de euro şi peste 400.000 de euro despăgubiri morale. Plata pentru daunele morale a plătit-o Primăria, pentru că deţinea spitalul. De multe ori plătesc aceste daune fie medicii, fie instituţia medicală", spun medicii.

În schimb, companiile de asigurări nu sunt de acord cu aceste declaraţii. „Marsh România a intermediat în interesul clienţilor săi medici un produs de asigurare de tip malpraxis care acoperă şi daunele morale. Acest tip de produs a fost creat în colaborare cu Colegiul Medicilor din România", a declarat Liviu Huluţă, reprezentant Marsh România.

În străinătate (în Statele Unite ale Americii şi în statele din vestul Europei), situaţia nu este similară. Aici, despăgubirile ajung la sume enorme, de ordinul milioanelor de dolari sau de euro, iar firmele plătesc. De multe ori, spitalele în care se întâmplă erorile se înţeleg cu pacienţii asupra sumei de despăgubire pentru a evita cu proces lung în instanţă.

Un doctor şi patru erori fatale

Caz fără precedent în judeţul Gorj, unde un medic ginecolog este acuzat de moartea a patru bebeluşi. Dacă în urmă cu un an medicul Novaci a pierdut trei copii la naştere, luna trecută o tânără de 30 de ani a decedat pe masa de operaţie după ce suferise o operaţie în care doctorul i-a scos din pântece fătul mort.

Medierea, un model

În ţări precum Olanda, Franţa sau Germania există mediatori, care analizează plângerile şi acordă despăgubiri reclamanţilor în funcţie de situaţie. Dacă în Olanda sumele plătite pot ajunge până la 4.500 de euro după ce sunt analizate faptele, în Franţa, în cazul accidentelor terapeutice şi al infecţiilor produse pe timpul spitalizării, se plătesc daune fără să se stabilească dacă medicul a greşit sau nu.  Ministrul Sănătăţii a anunţat că noua lege va conţine un capitol special pentru malpraxis. Până acum, medicii trebuiau să-şi facă asigurare, care acoperea pagubele sau nu. De acum încolo va exista înţelegerea amiabilă: pacientul stabileşte prejudiciul, apoi asigurătorul evaluează situaţia.

INFO
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite