Cât ne costă căldura în această iarnă

Cât ne costă căldura în această iarnă

Preţul gigacaloriei a rămas la nivelul lui 2008. Mii de români au deja datorii la întreţinere, iar facturile următoare i-ar putea lăsa în frig. Cel mai puţin vor plăti pentru căldură bucureştenii - 200 de lei pentru un apartament cu două camere. La polul opus sunt cei din Târgu-Mureş, care dau şi 1.000 de lei pe lună.

Citiţi şi:

• Guvernul promite bani pentru agricultură şi încălzirea locuinţelor
• Râmnicu Vâlcea: Pensionarii se împrumută ca să îşi plătească încălzirea
• Satu Mare: Se depun cererile pentru încălzirea locuinţelor cu gaz
• Rău-platnicii braşoveni sunt scutiţi de plata penalităţilor la CET

Numărul familiilor care s-au debranşat de la sistemul centralizat de căldură a scăzut comparativ cu anii trecuţi, când devenise un fenomen. Totuşi, debranşările necontrolate au dus la situaţii extreme. Astfel, în Târgu-Mureş, 76 de apartamente dintre cele 26.000 racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice vor plăti facturi uriaşe, cei în cauză fiind nevoiţi să suporte costurile pierderilor înregistrate pe reţea. Aceste familii locuiesc răspândite în 30 de blocuri în care ceilalţi locatari s-au debranşat.

„Noi nu refuzăm să alimentăm în continuare acele apartamente, dar le-am atras atenţia locatarilor despre costurile foarte mari pe care nu le vor putea suporta şi care se ridică la 1.000-1.500 de lei pe lună“, a spus Tiberiu Pop, director comercial al Energomur.

În Braşov, peste 1.700 de locatari s-au debranşat de la reţeaua de termoficare din cauza costului ridicat al gigacaloriei. De altfel, peste 20.000 de apartamente dintre cele 23.000 racordate la sistemul centralizat au rămas fără apă caldă toată vara din cauza datoriilor acumulate de asociaţiile de proprietari către CET. „Deocamdată sunt 9.000 de apartamente care primesc căldură, dar de la 1 noiembrie vom furniza agent termic în tot oraşul“, a precizat Florin Cuţitei, directorul CET.

Debranşaţi în mijlocul iernii

Şi constănţenii au deja căldură în apartamente, preţul gigacaloriei fiind de 119 lei, ca şi în iarna trecută. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care anul acesta s-au depus doar 55 de cereri de debranşare. Societatea de termoficare are însă de recuperat peste 10 milioane de lei de la datornici, din care aproape 7 milioane de lei ar trebui să fie achitaţi de asociaţiile de proprietari.

„Debitorii vor fi debranşaţi chiar şi în mijlocul iernii dacă nu încep plata eşalonată a datoriilor. Suntem siguri că în perioada următoare vom înregistra şi reclamaţii din partea celor cu venituri mai mici pentru faptul că s-a început furnizarea căldurii“, a declarat Florin Rugină, consilier în cadrul RADET Constanţa.

În Botoşani, doar 10% din locatari mai sunt branşaţi la sistemul centralizat. Pentru a salva Termica de la faliment, consilierii locali au interzis anul acesta debranşările. „Statul îşi protejează astfel investiţiile. Suntem în plină campanie de modernizare şi nu ne permitem să rămânem fără clienţi“, a explicat Nelu Diaconu, directorul Termica Botoşani. Societatea este printre fruntaşele din ţară la restanţele la bugetul de stat: 89,2 milioane de lei.

Gălăţenii se întorc la sistemul centralizat

Din cauza datoriilor, societatea Colterm Timişoara este în pragul falimentului. Totuşi, aproximativ 90% din locatari sunt încă branşaţi la sistemul centralizat de încălzire şi primesc deja căldură, deşi datoria faţă de furnizorul de gaz depăşeşte 50 de milioane de lei. Conducerea Colterm a cerut scumpirea gigacaloriei cu 15%.

SC Apaterm Galaţi a înregistrat, în primele zece luni ale acestui an, peste 300 de cereri de rebranşare, în timp ce 180 de familii au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. Totuşi, gălăţenii riscă să rămână fără căldură şi fără apă caldă. „Deja am primit somaţii de la RomGaz prin care suntem avertizaţi că nu ni se vor mai furniza gaze. La rândul nostru am trimis o somaţie către Apaterm, de la care avem de recuperat circa 200.000 de milioane de lei, reprezentând facturile neplătite de către consumatorii casnici“, a declarat Mihai Popa, liderul Sindicatului Electrocentrale.

Statul suportă 45% din costuri

Cantitatea totală de combustibili pentru centralele electrice şi termice necesare producţie de electricitate şi de agent termic în perioada de iarnă necesită fonduri de 4,3 miliarde de lei, potrivit Programului pentru asigurarea funcţionării sistemului energetic naţional în perioada 1 octombrie 2009 – 31 martie 2010, aprobat de Guvern la finele lunii septembrie.Tariful plătit de populaţie este influenţat de tipul combustibilului utilizat de fiecare centrală, de costul şi de provenienţa acestuia.

În cazul energiei termice, estimările primite din partea centralelor care furnizează agent termic populaţiei indică o creştere a consumului mediu de energie termică în această iarnă cu circa 4,7% faţă de sezonul rece anterior. Din fondurile necesare achiziţiei de combustibili, bugetul de stat acoperă 45%. Din costul de producţie a energiei termice, primăriile acoperă cel puţin 10% din bugetele locale. După ce fiecare centrală termică îşi va stabili necesarul de combustibil, datele vor fi centralizate pentru a se stabili valoarea compensării combustibilului de la bugetul de stat. Anul trecut, această compensare a fost de 840 de milioane de lei. (Grupaj realizat cu ajutorul redacţiilor „Adevărul de Seară“)

Ieftinire la preţul gigacaloriei

În Cluj-Napoca preţul gigacaloriei este cu 10% mai mic faţă de anul trecut, ajungând la 165 de lei. „Preconizăm că anul acesta vor scădea costurile încălzirii. Am schimbat furnizorul de gaze naturale şi am făcut investiţii“, a explicat Dorin Racoţi, purtătorul de cuvânt al Regiei Autonome de Termoficare Cluj. Astfel, încălzirea unei garsoniere va costa anul acesta 144 de lei, faţă de 160 de lei anul trecut.

Ieşenii folosesc cărbune din Africa de Sud

Centrala termică din Iaşi a dat deja drumul la căldură

Reprezentanţii centralei termice de la Iaşi au semnat la începutul lunii octombrie un contract cu firma elveţiană Vitol care s-a angajat să aducă până la 1 noiembrie 70.000 de tone de cărbune din Africa de Sud.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Iaşi, tona de cărbune adusă de Vitol va costa în jur de 115 dolari, dar produsele vor ajunge în ţară cu o săptămână întârziere. „La 5-6 noiembrie este posibil să ajungă cărbunele în port şi de acolo să putem aduce la Iaşi cât avem nevoie“, a spus Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului. În acest moment, CET furnizează căldură doar noaptea asociaţiilor care au făcut solicitări, însă agentul termic nu poate fi asigurat întregului oraş din cauza presiunii la gaz. „Acum, Romgaz furnizează 16.000 de metri cubi de gaz pe oră. Să sperăm că temperaturile ne vor ajuta în continuare, pentru că, dacă se răceşte, presiunea la gaz va scădea“, a spus Nichita.

Conducerea centralei termoelectrice a semnat în vară două contracte cu firmele Iuganord Grup din Republica Moldova şi TransNafta ltd Londra pentru 200.000 de tone de cărbune care trebuiau deja să fie în depozitele centralei. Până în prezent însă, doar aproximativ 6.000 de tone de cărbune au ajuns la destinaţie. Furnizorii care au câştigat licitaţia organizată în vara acestui an au refuzat să mai livreze huila din cauza situaţiei economice de la centrala termoelectrică din Iaşi. Datoriile acumulate către furnizori ajung la peste 60 de milioane de lei.

Oraşe fără termoficare

- Locuitorii din Târgu-Jiu nu mai beneficiază de încălzire de la centralele de cartier, fiecare familie montându-şi surse proprii de încălzire. Ultima centrală a fost închisă în 2003.

- Slatina nu mai are reţea de termoficare de mai bine de 10 ani. Unii locuitori şi-au montat centrale termice de apartament, iar restul se încălzesc de la aragaz sau de la radiatoare electrice.

- La Tecuci, sistemul public de încălzire a fost desfiinţat în 2007. „Şcolile, spitalele, primăria şi alte instituţii au independenţă în acest moment, iar populaţia a apelat la surse alternative de încălzire“, a declarat Eduard Finkelstein, primarul din Tecuci.

Cheltuieli acoperite

Executivul va transfera autorităţilor locale fondurile necesare acoperirii creşterilor neprevăzute ale preţului combustibililor pentru furnizarea energiei termice populaţiei, în programul „Termoficare 2006-2015, căldură şi confort“, a decis miercuri plenul Senatului, prima Cameră sesizată.