Cartoful mutant, refuzat în România

Autorităţile române sunt reticente în aprobarea noului organism modificat genetic autorizat în UE, pe motiv că nu ar aduce niciun beneficiu economic. În România cartoful nu se procesează pentru extragerea amidonului, iar cultivarea sa pentru export este, de asemenea, nerentabilă.

Comisia Europeană (CE) a autorizat acum câteva zile cultivarea unui nou cartof modificat genetic, denumit Amflora. Aprobarea nu s-a dat pentru consumul uman, ci doar pentru folosirea cartofului în scop industrial, adică pentru producerea de amidon necesar în industria hârtiei, textilelor şi a betonului.

Blestemul sau binecuvântarea organismelor modificate genetic

Potrivit regulilor europene, urmează ca fiecare stat să decidă singur dacă introduce sau nu cartoful mutant în agricultura naţională. România va lua această hotărâre în perioada următoare, însă primele semnale interne sunt mai degrabă de respingere. Principala controversă legată de noul organism modificat genetic (OMG) este o genă a sa care îi conferă rezistenţa la antibiotice.

Agricultura zice „nu"

Ministerul Agriculturii are în acest moment o atitudine prudentă în procesul de autorizare a cultivării OMG-urilor. România nu are în acest moment nicio unitate de procesare a amidonului. „Tendinţa este să nu se meargă pe autorizarea cultivării cartofului modificat genetic deoarece, în lipsa unităţilor de procesare a amidonului, nu am avea beneficii economice", a spus Dragoş Năcuţă, purtător de cuvânt la Ministerul Agriculturii.

Ministrul Mediului e reticent

Nici cultivarea în vederea exportului nu ar aduce beneficii mari. „Este puţin probabil ca acest cartof modificat genetic să se cultive în România în vederea exportului către alte ţări ce deţin capacităţi de procesare a cartofilor pentru extragerea amidonului, deoarece costurile de transport ale materiei prime ar fi nerentabile pentru procesator", a precizat Tatiana Preda, director în Ministerul Agriculturii.

După o primă discuţie în Guvern, Laszlo Borbely, ministrul Mediului, spune: „Vom avea probabil o poziţie echilibrată în această privinţă. După un control foarte strict prin care să se demonstreze că aceste culturi nu sunt periculoase pentru mediu şi pentru om, în condiţii limitate, probabil că se va accepta, având în vedere că sunt şi multe interese economice".

„Eu personal nu prea aş fi de acord cu introducerea în cultură a cartofului modificat genetic", a mai spus însă ministrul Mediului, care nu e sigur că noul cartof nu va ajunge şi pe masa oamenilor.

Exemplul americanilor

Foştii miniştri ai Agriculturii au păreri diverse. „Eu nu cred că americanii sunt inconştienţi atunci când consumă astfel de produse modificate genetic. De aceea, în ceea ce priveşte introducerea în cultură a OMG-urilor, nu aş fi foarte rezervat, având în vedere că aceasta este poziţia în lume", ne-a declarat Ilie Sârbu.

Alt fost ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur, a spus că atâta vreme cât la nivelul Uniunii Europene au fost impuse restricţii cu privire la OMG-uri, România le-a respectat.

Valeriu Tabără e pro

Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor şi fost ministru, vrea ca în România să se cultive acest cartof pe motiv că UE nu trebuie să se mai subordoneze importurilor masive de OMG-uri din America.

„Aceste organisme ameliorate nu prezintă niciun pericol nici pentru mediu, nici pentru om. Unele state au interzis OMG-urile la presiunea politică prostească a verzilor", ne-a declarat Tabără. El a fost acuzat de reprezentanţii ong-urilor de mediu că se poziţionează favorabil OMG-urilor deoarece este mână în mână cu Monsanto, compania care produce porumbul modificat genetic, cultivat şi la noi în ţară. „Sunt mână în mână cu toţi cei care fac tehnică de vârf", a replicat fostul ministru al Agriculturii, care recunoaşte că lucrează şi în domeniu.

Riscurile cartofului mutant

Potrivit studiilor prezentate de ong-urile ecologiste, principala controversă a cartofului Amflora este rezistenţa sa la antibiotice. Nu se poate garanta că gena de rezistenţă la antibiotice nu va intra în lanţul alimentar.

Apoi, pe lângă cantitatea sporită de amidon, există diferenţe semnificative între compoziţia chimică a cartofului mutant faţă de a celui normal. Nu în ultimul rând, studiile au arătat că animalele hrănite cu Amflora au prezentat diferenţe mari în ceea ce priveşte globulele albe şi greutatea splinei, comparativ cu cele hrănite cu varietăţi de cartof convenţional.

Ce au decis alţi europeni

Grecia, Luxemburg, Ungaria, Austria şi Italia au anunţat, prin vocea unor oficiali, că nu vor să cultive Amflora. Ministrul Sănătăţii din Luxemburg, furios pe decizia Comisiei Europene, a declarat, în presă, că vrea să activeze clauza de salvgardare pentru interzicerea noului cartof.

Ministrul italian pentru Politică Agricolă, Luca Zaia, a adus în discuţie aceeaşi clauză de salvgardare. Chantal Jouanno, secretarul de stat francez însărcinat cu Ecologia, citat de ziarul „Le Monde", spunea zilele trecute că Executivul european nu a respectat avizul statelor membre privind o reevaluare a expertizei privind autorizarea cartofului modificat genetic în sânul Uniunii Europene.