Cardul cu cip, dialogul surzilor

Organizaţiile neguvernamentale cer o alternativă la cardul cu componentă informatică, iar autorităţile le spun că încă n-au găsit-o. Obligarea pacienţilor de a avea cardul de sănătate la orice consult medical a stârnit ieri protestul societăţii civile la dezbaterea organizată de Ministerul Sănătăţii.

Un dialog al surzilor, aşa a fost dezbaterea organizată ieri de Ministerul Sănătăţii (MS) pe tema proiectului hotărârii de guvern care stabileşte normele după care va funcţiona cardul de sănătate. Organizaţiile neguvernamentale au cerut ca cei care nu vor să poarte cardul cu cip să poată face dovada că sunt asiguraţi medical sub o altă formă, fie ea o hârtie sau un card cu bandă magnetică. Ele au invocat o promisiune făcută la dezbaterea anterioară de unul dintre secretarii de stat ai MS, Cristian Irimie:. „Domnul secretar de stat ne-a promis în noiembrie anul trecut că vom avea drept de opţiune la card. Unde este alternativa promisă? Prezenţa ­d-voastră aici este una pur formală. Aceasta nu e o dezbatere publică", a spus Cătălin Georgescu, preşedintele Asociaţiei pentru Libertăţile Publice. „Noi am analizat şi încă n-am găsit soluţia", a răspuns Vasilica Adameşteanu, jurist al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Spre deosebire de dezbaterile precedente, autorităţile au fost reprezentate ieri doar de directori din minister şi din Casa de sănătate, fără secretari de stat.

„Veţi auzi de politicieni cu blenoragie"

Principalul motiv invocat de societatea civilă este lipsa de siguranţă a sistemului informatic la care vor fi legate cardurile cu cip. Adrian Aciu, specialist în IT, a spus că toate sistemele informatice ­şi-au dovedit la un moment dat vulnerabilitatea şi că, implicit, şi cel în care vor intra datele tuturor pacienţilor din România va putea fi spart. Dan Mihai, de la APADOR - CH, a adus exemplul recent al sistemului informatic al CNAS, care a picat la câteva săptămâni după implementare. Iar Mihai Rapcea, de la Mişcarea pentru Libertate, a adăugat: „Eu nu vreau ca cineva să-mi acceseze ce medicamente am luat sau ce boli am. Veţi vedea că peste câţiva ani vor exploda pe piaţă informaţii că nu ştiu ce politican are blenoragie sau altă boală venerică". În sprijinul temerilor faţă de cardul cu cip, Iulian Capsali, de la Forul Ortodox Român, a adus exemple ale unor ţări care au clacat în acest experiment: „În Marea Britanie s-au pierdut datele a 93% din asiguraţi. Germania a dat 1,7 miliarde de euro pe implementarea parţială a unui astfel de sistem şi acum l-au stopat".

Medicii, nemulţumiţi

Medicii de familie şi-au anunţat şi ei nemulţumirile, prin vocea Doinei Mihăilă, lidera lor: „Ca să trecem pe card grupa sanguină şi RH-ul pacientului, trebuie să îl punem la alte cheltuieli, să-şi facă analizele. Că eu, pe vorbe, nu fac". La toate aceste întrebări, reprezentanţii MS şi ai CNAS au răspuns că sistemul e sigur, apoi şi-au strâns hârtiile şi au plecat. Începând cu luna februarie, cardul de sănătate cu cip urmează să fie trimis prin poştă fiecărui asigurat, care va intra în posesia lui pentru 2 euro. Cardurile vor fi, din 2012, singura dovadă a oricărui pacient că este plătitor de asigurare medicală şi că poate primi tratament şi reţete medicale. Hotărârea de guvern contestată de ONG-uri prevede că cine nu va avea card de sănătate nu va putea fi tratat decât pentru urgenţe.

"Ca să trecem pe card grupa sanguină şi RH-ul pacientului, trebuie să îl punem la alte cheltuieli."
Doina Mihăilă preşedinta Patronatului Medicilor de Familie

Informaţiile de pe card

- numele, prenumele şi CNP-ul asiguratului
- codul unic de identificare în sistemul de asigurări
- numărul cardului naţional de sănătate
- diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice
- grupa sanguină şi RH-ul
- acceptul exprimat în timpul vieţii de a dona organe după deces
- numele medicului de familie şi datele lui de contact