Caracatiţa unei fraude bancare "garantate"

Un grup format din demnitari şi bancheri este acuzat de DIICOT că a fraudat mai multe bănci prin credite garantate de stat. Capii reţelei erau un fost spion DIE şi un om de afaceri controversat din Olteniţa. "Adevărul" vă prezintă reţeta şi reţeaua unei fraude de 22 de milioane de euro, fără precedent în România.

Aurel Şaramet (62 de ani) e un om serios. Aşa îl descriu cei care îl cunosc. Şi într-adevăr, CV-ul lui Şaramet, până ieri preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţie care acordă garanţii de stat pentru accesarea creditelor, îl recomandă întocmai.

Este părintele primei strategii de dezvoltare economică şi socială a României, a adus Kraft Foods la Braşov, Unilever la Ploieşti, Procter&Gamble la Timişoara. Joi, „aura“ lui Şaramet s-a ruinat într-o singură ştire: „procurorii DIICOT au audiat 100 de persoane într-un caz de fraude bancare de 22 de milioane de euro.

Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, Cercel - Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedintele unei bănci, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, şi Diaconescu Florian Dragoş“.

Reţeta înşelăciunii

Din dosarul instrumentat de DIICOT (cu suport de la SRI), reiese că reţeaua fraudei bancare ar fi condusă de un anume Daniel Ruse şi formată din Aurel Şaramet, trei angajaţi ai Ministerului Economiei, plus vicepreşedintele BRD Claudiu Cercel. Toţi aceştia ar fi puşi în mişcare de Dragoş Diaconescu, fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii.

Reţeta fraudei ar fi următoarea: cineva înfiinţa o firmă, un IMM. Solicita unei bănci un credit care să fie garantat de stat. Banca cerea garanţia de la FNGCIMM, autoritate din Ministerul Economiei, condusă de Şaramet.

Potrivit anchetatorilor, Şaramet „analiza“ dosarul ştiind că nu este în regulă, apoi trimitea băncii OK-ul. Singurii angajaţi din bănci care ştiau că IMM-ul este fictiv erau directorii de sucursale care făceau parte din reţeaua lui Ruse. Ştia şi Claudiu Cercel, directorul adjunct al BRD. Ştiau şi cei de la BCR – victimă colaterală – care, atunci când au mirosit frauda, au anunţat Parchetul. Prin această metodă, 16 unităţi bancare au acordat 40 de credite neperformante, prejudiciul ridicându-se la 22 de milioane de euro.

Nucleul de la Călăraşi

Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Mihail Atanasiu sunt, toţi, angajaţi ai Ministerului Economiei. Mare parte din firmele fictive care luau credite cu acte false erau din Călăraşi.

Atanasiu este din Călăraşi, la fel ca Daniel Ruse, liderul grupării. Grigoroiu fusese numit recent ca director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Andrei Atanasiu, angajat în Ministerul Economiei

Grigoroiu lucra în minister din 2012, iniţial fiind asistent la cabinetul unui secretar de stat, apoi consilier PR la aceeaşi autoritate. A lucrat la Ministerul Comunicaţiilor şi la TDP Partners, firmă care acordă consultanţă în domeniul fondurilor europene. Grigoriu asigura „consultanţă“  firmelor care obţineau finanţare europeană pentru a putea apoi să ceară garanţie de stat.

Mihai Grigoroiu, angajat în Ministerul Economiei

Cătălin Ionuţ Roşu era angajat al Ministerului Economiei din 2010 şi ocupa funcţia de auditor. Anterior fusese consilier juridic, consilier la Serviciul Audit Public Intern şi auditor asistent. Atanasiu era angajat al Ministerului Economiei din 2010 şi ocupa funcţia de expert. Are domiciliu în comuna Ileana, judeţul Călăraşi, şi nu are trecut nimic în declaraţia de avere, în afara salariului de funcţionar public, de 1.120 de lei pe lună.

Cătălin Roşu, angajat al Ministerului Economiei

Ministerul Economiei a anunţat că a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate, inclusiv a lui Şaramet din postul de şef la FNGCIMM. Claudiu Alexandru Cercel-Duca (44 de ani) este director general adjunct (vicepreşedinte) al BRD din octombrie 2008. Cercel lucrează în BRD de 19 ani. BRD a emis un comunicat prin care anunţă clienţii că activitatea nu este afectată de ancheta DIICOT în care apare şi numele lui Cercel.

Cum funcţionează Fondul de Garantare

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor (FNGCIMM) este o instituţie a Guvernului, având ca acţionar statul român, reprezentat de Ministerul Economiei. Fondul acordă garanţii IMM-urilor, societăţilor cooperatiste şi persoanelor fizice autorizate, dar şi persoanelor fizice („Prima Casă“), prin care beneficiarii pot contracta mai uşor credite bancare.

Fondul emite garanţii la solicitarea instituţiilor de credit pentru finanţările aprobate, după ce analizează documentele prezentate de bancă care atestă că beneficiarul este eligibil şi că are posibilitatea de a-şi achita obligaţiile de plată.

În cazul în care beneficiarul garanţiei şi al creditului nu-şi achită ratele şi restanţele nu pot fi recuperate de la acesta, Fondul plăteşte băncii suma restantă, urmând ca aceasta să fie ulterior recuperată de Fond de la debitor pe baza reglementărilor legii.

BCR s-a prins prima

BCR a sesizat DIICOT iniţial că a descoperit, prin divizia antifraudă specializată a băncii, existenţa unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călăraşi, Olteniţa şi Bucureşti.

Populaţia plăteşte nota de plată

Cei 48 de membri ai grupului infracţional organizat au obţinut beneficii financiare substanţiale după ce au accesat 40 de credite de la 16 unităţi bancare, folosind documente false. Prejudiciul adus băncilor este estimat la 22 de milioane de euro. Numai că cele 22 de milioane de euro erau garantate de stat, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în proporţie de 80%. Ceea ce înseamnă că 17,6 milioane de euro vor fi plătite de Fond, din bani publici, băncilor păgubite. „Nota de plată se pare că va fi plătită tot de populaţie“, conclude analistul Ionel Blănculescu.  Joi seara, şase membri ai reţelei au primit mandate de reţinere de la procurorii DIICOT.

Tene şi spionul, capii reţelei

Liderul grupării infracţionale, Daniel Ruse, care şi-ar fi însuşit 75% din valoarea creditelor contractate cu acte false, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, scrie presa locală, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false. Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a obţinut doar 9,24% din voturi la alegerile din 2008. Ulterior, Ruse şi-a cumpărat o fermă de porci care cuprindea 100 de hectare de teren şi construcţiile aferente.

Pentru a investi în fermă, el ar fi luat un credit de 10 milioane de euro, după care, potrivit editia.ro, a pus nişte muncitori „să taie toate construcţiile de pe terenul respectiv, pentru a le vinde ulterior la fier vechi“. Ruse este cunoscut cu porecla „Tene“, iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare.

Unul dintre fraţii Moga este finul lui Ruse, conform aceloraşi surse. Atât Ruse, cât şi fraţii Moga, au fost duşi la audieri joi, la sediul DIICOT. Dragoş Diaconescu (73 de ani) este general în rezervă al fostei Direcţii de Informaţii Externe (DIE), din cadrul Securităţii. Pe vremea lui Ceauşescu, Diaconescu a fost un personaj influent, ocupând funcţia de şef al Oficiului Argus, din Departamentul Securităţii Statului, structură care se ocupa cu verificarea cetăţenilor români care lucrau în comerţul exterior, inclusiv a personalului angajat la reprezentanţele diplomatice străine din România.

După evenimentele din decembrie 1989, fostul securist a devenit om de afaceri. Împreună cu soţia şi cu cele două fiice, Diaconescu a înfiinţat mai multe firme cu diverse obiecte de activitate: imobiliare, prelucrarea lemnului, pază şi protecţie, construcţii, comerţ sau consultanţă.
Diaconescu şi-a folosit vechile relaţii, formate pe vremea când a activat în comerţul exterior, pentru a pune pe picioare mai multe afaceri.

Astfel, în 2008, Diaconescu, împreună cu patru cetăţeni canadieni, a înfiinţat firma Biocrude SRL. Tot în 2008 şi tot cu asociaţi canadieni, fostul general DIE a înfiinţat firma Robdes Holdings SRL, care are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii. De asemenea, Dragoş Diaconescu mai deţine o agenţie imobiliară. Sorin Ghica