“Caracatiţa” care l-a trimis pe Marian Iancu zece ani după gratii. Bani negri, paşapoarte false şi ameninţări

Patronul Politehnicii Timişoara, Marian Iancu, (46 de ani)

Patronul Politehnicii Timişoara, Marian Iancu, (46 de ani) „a ajutat” un complice să plece din ţară cu un paşaport fals şi i-a ameninţat pe inspectorii financiari în timpul anchetei penale.

Ziarul „Adevărul" a analizat rechizitoriul dosarului "RAFO- VGB", realizat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), prin care Marian Iancu a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Marian Iancu a fost condamnat luni la zece ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti a dat pedepse de 62 de ani membrilor lotului "Rafo-VGB". Decizia nu este definitivă.

Afacerea penală a lui Marian Iancu s-a bazat pe valorificarea de produse petroliere  fără plata fără plată a taxelor şi impozitelor datorate statului. Potrivit procurorilor DIICOT, pentru a se crea o aparenţă de legalitate şi realitate a operaţiunilor desfăşurate, în perioada 2000 – 2004, Marian Iancu, sprijinit de cetăţeni arabi şi români, în calitate de persoană de decizie şi coordonator al SC VGB IMPEX SRL Bucureşti a dispus înfiinţarea sau achiziţionarea mai multor societăţi comerciale, care să aibă comportamentul unor "firme fantomă", cu obiect de activitate în domeniul comercializării produselor petroliere.

Prin intermediul acestor societăţi se realiza partea scriptică de evidenţă contabilă, astfel încît să se justifice cu documente ce atestau date false, produsele petroliere deţinute cu caracter ilicit de către societatea controlată de el, SC VGB IMPEX SRL Bucureşti.

Evaziunea fiscală şi spălarea de bani

Aceleaşi societăţi comerciale au fost folosite în vederea efectuării de operaţiuni bancare, care au avut un dublu rol:
-pe de o parte au avut rolul de a crea aparenţa unor plăţi, aferente tranzacţiilor comerciale care s-ar fi derulat;
-pe de altă parte s-a creat posibilitatea “spălării” unor importante sume de bani, care sub aparenţa creditărilor fictive sau a retragerilor de numerar, sume care au ajuns din nou în patrimoniul “grupului de firme VGB”, fraudîndu-se bugetul de stat cu suma de aproximativ 1200 miliarde lei, urmare a influenţării masei impozabile şi a introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri cu caracter ilicit.

„Partenerii” lui Iancu au părăsit România

Acest lucru a fost posibil pe de o parte, datorită faptului că "firmele fantomă" nu au evidenţiat în contabilitate activităţile comerciale reale desfăşurate, iar administratorii acestora, cetăţeni români şi arabi au părăsit teritoriul României, după săvîrşirea infracţiunilor, încercînd a se sustrage răspunderii pentru faptele comise, iar pe de altă parte din cauză că în contabilitatea SC VGB IMPEX SRL Bucureşti au fost evidenţiate o serie de facturi fiscale de achiziţie, conţinînd date false, emise de "firmele fantomă" controlate de către Marian Iancu,  în dorinţa de a se crea o bază cu aparenţă de legalitate, în justificarea vînzărilor de marfă ale acestei societăţi.

Societăţile fantomă

Pentru a face aceste operaţiuni, Marian Iancu a fost ajutat de Octavian Iancu (condamnat la nouă ani de închisoare), Constantin Mărgărit (condamnat la opt ani de închisoare),  Gheorghiţă Iancu (condamnat la şapte ani de închisoare), Marius Turică (condamnat la şapte ani de închisoare), Silviu Neacşu (doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare), Alex Martin, fost Cuneit Akaroglu (condamnat la cinci ani d eînchisoare) Elenkalan Hayrettin (condamnat la şapte ani de închisoare), Basaran Kadri Mazhar (condamnat la cinci ani de închisoare)  şi Unut Tasdemir, în calitate de asociaţi şi administratori ai SC VGB IMPEX SRL Bucureşti, SC BEST AUTO SRL Bucureşti, SC TEST PETROL SRL Bucureşti, SC BE-COM-BE SRL Bucureşti, SC STAR COM OIL SRL Bucureşti, SC KLASS PETROL SRL Bucureşti, SC TECO PETROL SRL Bucureşti şi SC DINAMIC AUTO SRL Bucureşti au fost de acord să emită, respectiv să înregistreze facturi fiscale care în mod nereal atestau tranzacţii comerciale cu produse petroliere, ce au avut drept urmare, atît fraudarea bugetului de stat prin neplata taxelor şi impozitelor datorate, cît şi crearea premiselor necesare realizării unor circuite financiare de reciclare a sumelor de bani utilizate la săvîrşirea infracţiunilor, asimilate infracţiunii de spălare a banilor.

Firme de unică folosinţă

Potrivit procurorilor DIICOT, ancheta în acest dosar s-a desfăşurat cu dificultate, deoarece Marian Iancu „a conceput săvîrşirea infracţiunilor de asemenea manieră încît societăţile comerciale mai sus enunţate, au funcţionat în mod succesiv, pe o perioadă relativ scurtă de timp (şase luni - un an), după care administratorii acestora au fost trecuţi ca asociaţi şi administratori la alte societăţi comerciale”. Ulterior, după ce erau utilizate, societăţile încetau a mai funcţiona la sediile declarate, totul culminînd cu faptul că, după ce coinculpaţii retrăgeau sumele de bani din conturile bancare ale “firmelor fantomă”, părăseau teritoriul României.

Silviu Neacşu a colaborat cu DIICOT

Unul din exemplele oferite de procurori, este cazul lui Silviu Neacşu, administrator la SC TEST PETROL OIL SRL Bucureşti, care conform declaraţiilor sale a fost determinat de Marian Iancu şi Constantin Mărgărit, să părăsească teritoriul României cu un paşaport fals, procurat şi pus la dispoziţie de aceştia. Faptul că a colaborat cu anchetatorii, i-au adus lui Neacşu suspendarea executării pedepsei.

La DIICOT el a declarat că a administrat societatea (din punct de vedere al emiterii actelor şi nu al încheierii şi derulării tranzacţiilor comerciale) doar în perioada iulie 2001-18 decembrie 2002 cînd a părăsit teritoriul ţării cu un paşaport cuprinzînd date de identitate false, astfel că facturile fiscale purtînd o dată de emitere după 18.12.2002 nu aveau cum să fie completate şi semnate de el, fiind un argument în opinia sa în susţinerea celor precizate mai sus, cum că SC VGB IMPEX SRL Bucureşti era societatea care administra în fapt SC TEST PETROL SRL Bucureşti.

Declaraţiile acetuia au fost confirmate de paşaportul cuprinzînd datele de identitate false din care rezultă că data la care acesta a părăsit teritoriul ţării este 18.12.2002 (anexa 1 comunicată instanţei cu adresa de înaintare a dosarului)

Expertizele contabile, refăcute de procurori

Experţii DIIOCT au refăcut evidenţele contabile ale "firmelor fantomă" pe baza documentelor justificative puse la dispoziţie de către SC VGB IMPEX SRL Bucureşti şi alte societăţi comerciale, care au fost identificate ca avînd relaţii comerciale cu acestea, urmare a stabilirii creditărilor ce au existat pe conturile bancare ale acestora. Potrivit acesteia, Marian şi Octavian Iancu au achiziţionat prin cesiune, societatea comercială SC VGB IMPEX SRL cu sediul în Bucureşti.

"Grupul de firme VGB-Oil"

Cei doi fraţi, ajutaţi de Constantin Mărgărit, au achiziţionat şi constituit un grup de şase societăţi comerciale care, în perioada 2000-2004, au reprezentat principalii furnizori de uleiuri minerale, conform actelor contabile prezentate în acest sens, al căror principal rol a fost acela de a emite o serie de facturi fiscale prin care să se justifice scriptic o serie de achiziţii de către SC VGB IMPEX SRL Bucureşti cu implicare directă în constatarea ca legală a vînzărilor de uleiuri minerale pe care această societate le-a efectuat ulterior.

Facturile fiscale conţineau date false

Toate aceste facturi au fost evidenţiate în contabilitate de SC VGB IMPEX SRL Bucureşti, deoarece această societate avea de justificat în faţa organelor fiscale de control, benzina şi motorina, de provenienţă ilicită, în valoare de 3.890.338.062.213 lei vechi, pe care le-a comercializat în perioada 2000-2004.

De asemenea, datorită facturilor fiscale conţinînd date false, emise de cele şapte "societăţi fantomă", SC VGB IMPEX SRL Bucureşti a reuşit prin influenţarea "contului cheltuieli marfă" corelat cu "contul venituri marfă" să diminueze masa impozabilă aferentă impozitului pe profit şi TVA, iar în acest fel să se sustragă de la plata taxelor şi impozitelor către stat cu suma de 1.018.721.266.111 lei vechi.

Prejudiciu de miliarde

Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Naţională de Administrare Fiscală prin adresa nr.556581/2005 a precizat că se constituie parte civilă în cauză în sumă de 1.356.513.009.850 lei (ROL) rezervîndu-şi dreptul de a solicita la această sumă calcularea de obligaţii fiscale accesorii. Procurorii DIICOT  au dispus măsuri asiguratorii prin ordonanţa procurorului din 12.01.2005, asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Marian iancu. Octavian iancu şi Cosnatbtin mărgărit.


Iancu i-a ameninţat pe inspectorii financiari

Potrivit rechizitoriului DIICOT, Marian Iancu nu este cunoscut cu antecedente penale. În cursul urmăririi penale a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscînd săvîrşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, susţinînd pe tot parcursul cercetărilor, independent de probele care au fost administrate, că nu se face vinovat de săvîrşirea acestor infracţiuni. „Cu ocazia administrării probelor în prezenta cauză, inculpatul a adresat ameninţări la adresa inspectorilor financiari, împrejurare care alături de cea vizînd gradul de pericol social concret, prezentat de fapte şi inculpat, a condus la solicitarea de emitere a mandatului de arestare preventivă întemeiat pe disp. art.148 lit.d şi h C.p.p”, susţin procurorii DIICOT.

Şi-au susţinut nevinovăţia

Audiaţi în legătură cu activitatea comercială a SC VGB IMPEX SRL Bucureşti, Constantin Mărgărit şi Marian Iancu nu au recunoscut acuzaţiile şi implicarea lor în activităţile comerciale ale firmelor fantomă, independent de declaraţiile martorilor şi a celorlalţi inculpaţi audiaţi în cauză. Astfel, s-a  încercat a se acredita ideea de fiecare în parte, cu diverse motivări, că eventuala implicare pe parcursul derulării evenimentelor a fost accidentală, nu a fost determinantă pentru activitatea infracţională constatată şi cu siguranţă accidentală, urmare a relaţiilor comerciale desfăşurate.

La rîndul său, Octavian Iancu a precizat că, deşi a fost o perioadă administrator la SC VGB IMPEX SRL Bucureşti, nu a fost niciodată consultat în legătură cu activitatea comercială a acestei societăţi, fratele său, Marian Iancu  fiind cel care hotăra aceste relaţii şi modul de derulare al lor.