Dosarul lui Tucă zace la Poliţia Capitalei

Ancheta în dosarul în care directorul „Jurnalului Naţional“ este acuzat de contrafacerea mărcii BPT trenează de cinci luni. La 23 iunie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul contrafacerii mărcii BPT la Poliţia Capitalei, unde zace şi azi, la Serviciul de investigare a fraudelor.

Pentru că editează şi comercializează ilegal cărţi sub o marcă ce nu îi aparţine - BPT („Biblioteca pentru toţi”), împotriva lui Marius Tucă a fost făcută o plângere penală, pentru comiterea, printre altele, a faptei de contrafacere. Infracţiunea este pedepsită cu amendă sau închisoare de la trei luni la trei ani.

Însă, în ciuda gravităţii situaţiei, dar şi a posibilităţii facile de a demonstra vinovăţia sau nevinovăţia lui Marius Tucă şi a complicilor săi, autorităţile bat pasul pe loc.

O anchetă uşoară, dar de lungă durată

Plângerea penală depusă împotriva lui Marius Tucă, Editurii Intact şi Editurii Litera şi reprezentanţilor acestora a fost depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la 23 iunie 2009.

Imediat procurorii au trimis dosarul la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Cei care urmau să strângă probele şi să propună o soluţie către Parchet sunt ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Greu de explicat este modul în care acţionează reprezentanţii legii, atât timp cât ancheta nu vizează cine ştie ce mari operaţiuni de spălări de bani, ci o operaţiune clară de contrafacere.

Dovezi la toate chioşcurile

Probele contrafacerii sunt evidente şi uşor de găsit: la chioşcurile de difuzare a presei, unde sunt vândute cărţile „Jurnalului Naţional“.

Pe coperţile volumelor editate şi comercializate de ziarul condus de Tucă este tipărită sigla BPT, deţinută de Ministerul Culturii, adică de statul român. De asemenea, pe aceleaşi coperţi, editorii îşi asumă meritul de a relansa o colecţie - BPT („Biblioteca pentru toţi”), asupra căreia nu au niciun drept, dar  de a cărei notorietate profită ilegal.

„Colecţia «Biblioteca pentru toţi», fondată în 1895, este relansată în 2009 de către «Jurnalul Naţional» printr-o serie de 100 de titluri exclusiv româneşti”, se menţionează pe coperţile cărţilor editate de Jurnalul „Naţional“.

Acest aspect este reclamat şi de Ministerul Culturii, ca deţinător al mărcii, şi de Editura Minerva, ca utilizator al ei. Cele două instituţii au depus recent opoziţii la OSIM, împotriva cererii lui Marius Tucă de a obţine drepturile de autor, în nume personal, asupra acestei mărci.

Aceste opoziţii blochează demersul făcut de Tucă la OSIM, el fiind acum un utilizator fără niciun drept al mărcii. În ciuda acestor dovezi, poliţiştii de la Serviciul de investigare a fraudelor, din cadrul Poliţiei Capitalei, la două luni de la depunerea plângerii penale, încă se mai aflau în  „faza procesuală a administrării probatoriului”.  Şi faza nu a fost depăşită nici azi.

Cronologia unui furt din patrimoniul naţional

Contrafacerea lui Marius Tucă

• „Biblioteca pentru toţi“ este o marcă notorie, apărută în 1895, cărţile sale fiind citite de generaţii de români. Proprietar este Ministerul Culturii, iar utilizator - Editura Minerva.

• În 2001, ministerul îşi înregistrează la OSIM sigla BPT, dar fără titlul complet - „Biblioteca pentru toţi“.

• În ianuarie 2009, Tucă depune la OSIM, în nume personal, o cerere pentru marca „Biblioteca pentru toţi“. Fără să aştepte răspunsul, vinde, împreună cu „Jurnalul Naţional“, cărţi sub această marcă, dar cu sigla deţinută de minister - BPT.

• Conform legii, fapta sa este contrafacere.

• În august 2009, OSIM publică cererea lui Tucă, deşi iniţial dăduse aviz negativ cererii lui Tucă, pe motiv că „Biblioteca pentru toţi“ este o marcă notorie.

• Afacerea lui Tucă nu ar fi reuşit fără sprijinul unor complici din Ministerul Culturii şi din OSIM.