Capitala, haznaua bogaţilor din Ilfov

Pentru că majoritatea cartierelor rezidenţiale din jurul Bucureştiului nu au canalizare, reziduurile din fosele septice sunt deversate în canalele de la marginea oraşului. Zilnic, bucureştenii sunt obligaţi să suporte mirosurile pestilenţiale ale vidanjelor care transportă reziduuri din Ilfov şi le deversează fără autorizaţie în canalizarea Capitalei. Click AICI pentru FOTO-GALERIE!

Citiţi şi:
Viaţa la ţară lângă Capitală

Murgeanu l-a racordat la utilităţi pe Popoviciu
Canalizarea şi izolarea termică, priorităţi în 2009

Cât e ziua de lungă, chiar şi după lăsarea serii, gurile de canal de la marginea Bucureştiului sunt „exploatate” la maximum de echipele de vidanjori care vin dinspre Ilfov. Mai concret, haznalele din Voluntari, Tunari, Ştefăneşti, Pantelimon, Berceni, Domneşti, Dobroeşti, Chiajna, Jilava sau Chitila sunt golite în canalizarea Bucureştiului şi aşa subdimensionată.

Autorităţile din Primăria Capitalei cunosc fenomenul, însă spun că nu există reguli care să interzică sau să reglementeze deversarea fecalelor. Singura şansă: finalizarea Staţiei de Epurare Glina, lucrare începută în urmă cu 20 de ani. 

Mirosurile din Pipera

Aflată la marginea zonei industriale Pipera, Şoseaua Petricani este preferată de vidanjori. Este aproape de sursele clandestine, la marginea oraşului şi nu prea îi vede nimeni, dar, din păcate, îi miroase.

Cu toate că în acordurile dintre Apa Nova şi firmele care se ocupă de deversarea apelor uzate, pe Şoseaua Petricani este autorizată o singură gură de deversare, la intersecţia cu strada Fabrica de Glucoză, în dreptul sediului Mobexpert, pe o distanţă de aproape un kilometru, din sută în sută de metri, spre limita administrativă dintre Bucureşti şi Ilfov pot fi observate mai multe vidanje care varsă fecalele din Ilfov în gurile de canal. Unele nici capace nu mai au, ci numai o placă de beton care acoperă jumătate din gaură.

Victime ale deversărilor „sălbatice” nu sunt numai angajaţii sutelor de firme din zona de birouri, ci şi miile de şoferi care au ghinionul să prindă bariera de la ieşirea din Capitală.

„Dacă ştiam că pute în halul ăsta forţam trecerea când am văzut că se lasă bariera. Parcă am fi în canal, aşa miroase, iar vidanjele sunt în urmă cu aproape un kilometru. Bine că nu am nimerit lângă ele”, se plânge Bogdan, un tânăr de cel mult 30 de ani, şofer pe o maşină de curierat.

„Locurile de descărcare trebuie respectate. Aici canalele au anumite caracteristici şi permit deversările. Mai mult, muncitorii de pe aceste maşini trebuie să folosească dispozitive care să acopere gura de canal în timpul descărcării”, ne-a spus unul dintre directorii concesionarului serviciilor de apă şi canal din Bucureşti, Epsică Chiru.

Negociere la botul vidanjei

Chiar dacă internetul este plin de anunţuri cu servicii de curăţare a foselor septice, cel mai avantajos „contract” este dialogul direct cu vidanjorul. Îl găseşti cu furtunul în mână la marginea canalului, te ţii de nas şi începi negocierea.

„Şefu’, am o fosă de 10 metri cubi de rezolvat”. „Vrei cu chitanţă sau fără? Se simte la caşcaval. Mai contează şi distanţa”, reacţionează omul. „Păi să fie la un kilometru de la benzinăria Rompetrol de la rond pe Şoseaua Pipera. Şi... care ar fi variantele?”, continuă negocierea.

 „Treaba stă aşa. Maşina are capacitatea de cinci metri cubi. Facem două drumuri. Fără chitanţă vine 150 de lei de transport, iar cu acte şi ştampilă să fie vreo 350 de lei de transport. Acum, cum vrei dumneata. Dacă ai firmă facem acte, dacă nu, e simplu. Dai bănuţu’ şi curăţăm fosa. Plăteşti la ultimul transport”, ne lămureşte vidanjorul. Ei îţi iau banii, tu te alegi cu fosa curăţată, iar canalizarea Capitalei îi umple pe bucureşteni de mirosuri.

Canalizarea, suprasolicitată

În contractul de concesiune dintre Primăria Capitalei şi Apa Nova nu există un capitol special prin care să fie reglementată descărcarea fecalelor din Ilfov în Bucureşti. Responsabilii municipali spun că vărsarea vidanjelor în Capitală este o acţiune clandestină.

„Contractul de concesiune se referă în mod direct la administrarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona administrativă a municipiului Bucureşti, reţea existentă la nivelul de exploatare din anul 2000. Acum nu numai că în oraş au apărut noi locuinţe, dar explozia imobiliară din jurul nostru ne aduce o încărcare suplimentară pe această canalizare”, a declarat, pentru „Adevărul”, directorul Agenţiei de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă-Canal Bucureşti (ARBAC), Miltiade Constandache.

El mai spune că, aşa cum sistemul de alimentare cu apă nu poate face faţă unor eventuale branşamente în Ilfov, aşa şi canalizarea nu are capacitatea preluării apelor uzate din localităţile limitrofe. Una dintre  problemele cunoscute ale actualei canalizări este legată şi de capacitatea de preluare a apelor de ploaie, atunci când precipitaţiile depăşesc 25 de litri pe metru pătrat. 

Staţia de epurare, proiect de 20 de ani

Bucureştiul este de râsul Europei atunci când este vorba de o elementară problemă de mediu. Din anii ’80, autorităţile se chinuiesc să construiască o staţie de epurare pentru Capitală, la marginea oraşului, la Glina.

Proiectul a fost o permanentă gaură neagră pentru bugetul Capitalei, pentru că, de la începutul anilor ’90 şi până la finanţarea pe bani europeni, toţi banii alocaţi lucrărilor la staţia de epurare au fost cheltuiţi mai mult pentru conservarea obiectivului decât pentru finalizarea lui.

La presiunile europenilor, lucrările au fost reluate acum doi ani, valoarea proiectului fiind  de 108.000.000 de euro. O primă linie de epurare ar urma să fie gata în decembrie 2010, iar o a doua, în 2015. Staţia de epurare Glina nu va rezolva însă şi problemele localităţilor limitrofe Capitalei.

„Reţeaua nu permite branşarea Ilfovului la canalizarea noastră. Fiecare localitate din Ilfov are deja proiecte de la mediu pentru propriile reţele de canalizare. Toate aceste proiecte pot intra la finanţări cu bani din fonduri europene”, mai spune Miltiade Constandache, directorul ARBAC.

Vidanjare numai cu aviz de la Apa Nova

În timp ce vidanja albă deversează în canalul pentru care are aprobare, cea roşie vine să descarce în canalul neautorizat

Chiar dacă responsabilii Agenţiei de Reglementare a Nivelelor de Servicii Apă-Canal Bucureşti, a căror sarcină este monitorizarea contractului de concesiune, dar şi serviciile prestate de Apa Nova, spun că descărcarea apelor uzate din Ilfov în Bucureşti se face clandestin, Regia de Apă şi Canal a găsit o modalitate prin care să permită accesul vidanjelor.

În urma unui contract dintre prestatorii serviciilor de vidanjare şi Apa Nova, sunt stabilite 16 puncte fixe unde se pot descărca ape uzate în canalizarea oraşului. Asta pe hârtie. Aceste puncte sunt stabilite în jurul unor magistrale de canalizare  cu o capacitate ridicată de preluare a reziduurilor.

Deversări doar la Glina

Cele 16 puncte sunt repartizate în toate sectoarele Capitalei, mai puţin în sectorul 1. Potrivit Apa Nova, descărcările haznalelor din Ilfov în reţeaua de canalizare a Bucureştiului vor fi interzise, însă mai durează.

 „Deversările de apă uzată prin vidanjare în reţeaua de canalizare nu se vor mai putea face după punerea în funcţiune a staţiei de epurare Glina.

 Aceste deversări se vor face numai la intrarea în staţia Glina”, se arată într-o adresă a Regiei Apa Nova. Mai mult, chiar concesionarul serviciilor de apă şi canal recunoaşte că regulile pe care le are stabilite cu firmele care fac vidanjări în Ilfov sunt frecvent încălcate. Inspectorii Apa Nova au constatat că există firme care nu respectă locurile de descărcare a apelor uzate şi persoane fizice sau juridice care deversează în canalizare fără a fi autorizate pentru această activitate.

Localizarea punctelor de deversare

Sector 1 - nu există puncte de deversare

Sector 2 - Şos. Fabrica de Glucoză, intersecţie cu Petricani - Zona Gherghiţei (cartier Andronache) - Şos. Dobroieşti (cartier Fundeni)

Sector 3 - Şos. Gării Căţelu, intersecţie cu Şos. Industriilor (zona Căţelu) -  Şos. Dudeşti Pantelimon, intersecţie cu Şos. Industriilor (Uzina Republica) - str. Lucieni, intersecţie cu Şos. Industriilor (cartier 23 August) - str. Nicolae Teclu la 50 metri de Bd. Theodor Pallady (cartier Titan)

Sector 4 - Splaiul Unirii, intersecţie cu Calea Văcăreşti (zona pod Mihai Bravu)- Bd. Metalurgiei, intersecţie cu str. Turnu Măgurele (Berceni) - str. Anghel Moldoveanu, intersecţie cu  str. Ulmeni (Berceni)

Sector 5 - str. Cârlibaba, intersecţie cu str. Semănătorului (Ferentari) - str. Zeţarilor în dreptul cimitirului (Ferentari)

Sector 6 - Str. Fabricii, intersecţie cu str. Arieşul Mare (Rahova) - Bd. Timişoara, lângă atelierele RADET (Militari) - Splaiul  Independenţei, intersecţie cu str. Popovaţ (Regie) - Splaiul Independenţei nr. 319  (zona Semănătoarea)