Capii din Sănătate ştiau că sistemul va claca

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un raport de audit intern al Casei de Asigurări de Sănătate a semnalat încă de acum un an faptul că Sistemul Informatic Unic Integrat nu va rezista decât câteva luni. Ceea ce s-a şi întâmplat. Defectarea sistemului informatic al CNAS de săptămâna trecută n-ar fi trebuit să surprindă conducerea instituţiei. Avertismentul lansat acum un an a fost însă ignorat.

„Apreciem că până la sfârşitul anului viitor (2010) sistemul informatic va intra în colaps din cauza încărcării echipamentelor, dacă nu se iau măsuri urgente", este concluzia unui raport de audit intern al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) întocmit în decembrie 2009.

Citiţi şi:

Activitatea Caselor de Sănătate revine la normal, începând de luni. Un "bug" a blocat sistemul informatic

Controlul trăgea un semnal de alarmă asupra limitelor Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), un sistem ce a costat peste 103 milioane de euro de la implementarea sa, în 2003. Raportul a fost ţinut la secret, însă, potrivit unor surse, problema SIUI a fost pusă de mai multe ori, anul trecut, în cadrul şedinţelor CNAS, ceea ce arată că slăbiciunile sistemului informatic erau cunoscute foarte bine.

Scump, prost şi secret

Verificările au fost făcute de Compartimentul de Audit Public Intern al CNAS, care a evaluat performanţele sistemului informatic şi stadiul implementării acestuia.

Raportul de Audit ţinut la secret, pe care „Adevărul" îl deţine, arată dimensiunea adevărată a dezastrului. Auditorii  au stabilit că sistemul informatic integrat a fost prost conceput şi executat. Iată câteva dintre concluzii:

Sistemul înregistrează timpi mari de răspuns în exploatarea reală, în cazul încărcării raportărilor, cât şi în cazul raportării unor date;
Sistemul nu permite prelucrarea online, astfel încât unele aplicaţii sau raportarea furnizorilor nu sunt posibile, pentru aceasta fiind nevoie de o reconfigurare a sistemului;

CNAS este vinovată pentru „aplicarea unor politici de implementare greşite" şi de „lipsa de interes asupra respectării termenelor din graficul de implementare a SIUI";

Sistemul nu operează cu toate funcţiile la capacitate maximă, în condiţiile în care au fost semnate procese-verbale de acceptanţă (recepţie) cantitativă şi calitativă.

Previziunile cele mai sumbre s-au adeverit

Raportul atrăgea şi atenţia asupra consecinţelor: „Un eventual colaps ar face prelucrarea de deconturi şi efectuarea de plăţi imposibile pentru un timp care nu poate fi apreciat". Potrivit experţilor, serverele nu suportă alte tipuri de procesoare şi de aceea nu pot fi upgradate decât prin adăugarea suplimentară de memorie.

Auditorii au identificat două soluţii, una de compromis, pe termen scurt, iar alta radicală. Prima dintre ele recomanda „upgradarea serverelor cu memorie şi optimizarea aplicaţiilor SIVECO, soluţie viabilă doar pe termen scurt de trei-şase luni".

Până în prezent au fost deja efectuate trei optimizări de aplicaţie, fără efecte spectaculoase, se arată în raport.  Cea de-a doua soluţie, foarte costisitoare, recomanda, pur şi simplu, înlocuirea întregului sistem cu unul care să facă faţă cerinţelor CNAS: „Înlocuirea serverelor existente, aplicând o modalitate de buy-back, urmată de construirea unei soluţii centralizate".

Soluţii disperate

CNAS a încercat, pe parcurs, să dreagă busuiocul în speranţa că sistemul va merge măcar câţiva ani. În 2005, din sistemul informatic a fost eliminată CASA OPSNAJ (Casa de Asigurări a Armatei şi Justiţiei), cu cele 42 de oficii aferente. Asta pentru că SIUI nu putea suporta tot volumul de date din asigurările de sănătate, susţin surse din CNAS.

Cu toate acestea, costul fazei OPERATE (operarea sistemului) a rămas acelaşi, susţine raportul de audit. Ulterior, a fost exclusă din proiect şi Casa de Asigurări de Sănătate din Transporturi, cu cele opt oficii ale sale, ca urmare a scoaterii acesteia la privatizare. Nici în acest caz, costurile fazei OPERATE nu au fost micşorate, corespunzător volumului mai mic de lucrări. 

Proiectul a intrat pe mâna SIVECO şi HP

La realizarea SIUI a lucrat un consorţiu format din: Hewlett-Packard (HP), în calitate de integrator de sistem şi furnizor de sisteme informatice, SIVECO România, pentru implementarea a 28 de aplicaţii SIUI, şi Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS), furnizor al serviciilor de telecomunicaţii la nivel naţional. Ulterior, serviciile de telecomunicaţii au făcut obiectul unui contract separat.

Licitaţia pentru implementarea sistemului informatic a avut loc în februarie 2000, consorţiul câştigător semnând contractul cu CNAS la 3 iulie 2002.

Contractul are o durată de 15 ani,  primii doi ani fiind dedicaţi fazei BUILD (construcţia sistemului), iar restul de 13 ani, fazei OPERATE (operarea sistemului).

Costul iniţial al SIUI a fost de aproximativ 74 de milioane de euro. Prin acte adiţioanale, CNAS a acceptat să plătească furnizorului servicii suplimentare în valoare de 20,7 milioane de euro, se arată în raportul de audit.

Alte 8,5 milioane de euro au costat actualizările tehnologice, soluţii pe termen scurt, care nu au putut împiedica intrarea în colaps a sistemului, săptămâna trecută. În total, nota de plată pentru CNAS este de 103,5 milioane de euro, fără TVA. Cheltuielile pentru realizarea proiectului provin din Fondul asigurărilor sociale de sănătate, în limita a 1,5% din veniturile colectate anual.

CNAS se încurcă în explicaţii

Deşi fusese avertizată, încă de acum un an, că sistemul informatic va claca, conducerea CNAS s-a arătat ­surprinsă de blocajul survenit săptămâna trecută.

Într-o conferinţă de presă, susţinută ieri, preşedintele CNAS, Lucian Duţă, şi reprezentanţii SIVECO şi HP România au anunţat că defecţiunea a fost remediată. Fără a da nicio explicaţie tehnică privind natura blocajului, oficialii au declarat că incidentul s-a produs din cauza unei probleme survenite la baza de date.

Lucian Duţă a negat că sistemul informatic ar fi clacat din cauza supraaglomerării, aşa cum au anticipat auditorii. Directorul HP România, Radu Enache, l-a susţinut pe şeful CNAS, declarând că „SIUI are o arhitectură robustă, la care ­s-au aplicat cele mai moderne soluţii HP şi răspunde cerinţelor CNAS". Totuşi, Enache a lăsat şi loc de întors. „Complexitatea sistemului informatic poate conduce şi în viitor la o astfel de situaţie", a mai spus reprezentantul HP.

Subiect tabu

Alţi oficiali s-au arătat foarte stânjeniţi atunci când au fost întrebaţi de raportul de audit. Directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, a refuzat să dea explicaţii. „Aceste informaţii depăşesc cadrul Legii 544 privind liberul acces la informaţii publice. Nu comentez nimic", a fost replica seacă a directorului.

La rândul său, Irinel Popescu, preşedinte al CNAS în perioada în care a fost făcut auditul şi a cărui semnătură se regăseşte pe raport, se preface că nu ştie nimic. „Nu-mi aduc aminte concluziile raportului", a declarat Popescu.

"Aceste informaţii depăşesc cadrul Legii 544 privind liberul acces la informaţii publice. Nu comentez nimic."
Dorin Ionescu
director general CNAS

CNAS, dezavantajată

Conform raportului de audit, contractul pentru realizarea SIUI are numeroase clauze care dezavantajează clar CNAS. Auditorii au subliniat că în cazurile de reziliere, cea care suportă pagublele este numai CNAS, sub forma sumelor facturate anterior şi neplătite, dar şi a contravalorii bunurilor şi serviciilor comandate, dar încă nelivrate.

Pentru SIVECO-HP, contractul nu prevede penalizări în acest caz. Mai mult, la încetarea contractului înainte de termen, indiferent din ce cauză, CNAS va suporta singură costurile, ca şi în cazul rezilierii, de altfel.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite