Caltaboşii româneşti rezistă în UE

TRADIŢIE: Etnografi şi muzeografi arădeni şi maghiari au un proiect de conservare a obiceiurilor

Grupul de istorici din cele două ţări se întâlnesc cu ţăranii din localităţi renumite pentru vin sau produse din carne de porc.

Etnografii şi-au propus să potrivească tradiţiile locale cu legislaţia europeană, astfel încât produse precum ţuica sau preparatele din carne să nu-şi piardă din identitate. „Cercetătorii studiază activităţi precum cultivarea viţei de vie, producerea pălincii, sacrificarea porcului şi producerea pâinii de casă. Tradiţiile privind aceste activităţi vor fi conservate“, a declarat Adelina Stoenescu, purtător de cuvânt la Complexul Muzeal Arad.

Ţăranii vor să-şi vândă vinul în alte condiţii
Până acum, au fost efectuate cercetări în localităţile Ineu, Avram Iancu, Măderat, Şiria, din judeţul Arad, şi în cele maghiare, Totkomlos, Letavertes şi Mehkerek. În localităţile Ineu, Măderat, Şiria şi Letavertes, cunoscute pentru vinul care se produce aici, au fost intervievaţi micii producători şi fermierii. Pe lângă procesele de producţie specifice locului, cum este mai ales vinul de casă, care le-a adus faima localnicilor de aici, aceştia le-au povestit etnografilor despre dificultăţile determinate de neachitarea subvenţiilor de stat şi de faptul că nu îşi pot vinde vinul de casă fără etichetă.

O parte din întrebări a vizat noua legislaţie, care impune scoaterea anumitor soiuri de hibrizi, precum otela şi nova, agreate atât de ţăranii români, cât şi de cei maghiari. Întrucât aceste culturi hibride au fost plantate pe lângă casă,  toţi cei întrebaţi au declarat că nu renunţă la aceste soiuri, mai rezistente, care dau ceea ce ei numesc vinul de casă.

Pro şi contra asomării porcului
În localităţile Avram Iancu, Totkomlos, Mehkerek întrebările s-au referit la creşterea, sacrificarea, prepararea porcului şi la producerea pălincii. La poalele munţilor Apuseni, ţăranii au început să crească rasele noi, a căror nume le pronunţă după ureche, însă nu sunt de acord cu asomarea, în contradicţie cu păstrarea tradiţiilor. „Cum să curentez porcul şi apoi să-l şi tai, că se întăreşte carnea pe el şi nu-i mai bună de nimic“, a spus Ioan Hălmăgean din Avram Iancu. În schimb, în satele din Ungaria, oamenii s-au obişnuit cu asomarea,  ei dorind păstrarea reţetelor tradiţionale de cârnaţi şi de salam.
Următoarele cercetări se vor axa pe cultura pâinii, ca produs tradiţional, preparat odinioară în casă şi apoi în brutăriile cu cuptor cu vatră, a căror existenţă este condiţionată de unele amenajări impuse de Uniunea Europeană.

Cum să curentez porcul şi apoi să-l şi tai, că se întăreşte carnea pe el şi nu-i mai bună de nimic
Ioan Hălmăgean, localnic din Avram Iancu