Titularizare: Cadre didactice care au luat 3
0
Profesorii care nu reuşesc să obţină nici măcar un 5 la examenul de titularizare continuă de ani de zile să predea elevilor la clasă. Un profesor de chimie-biologie din Vaslui cu 10 ani de experienţă la catedră a luat nota 1,85 la titularizare. O învăţătoare cu 26 de ani vechime a obţinut 3,6.
Mai citeşte şi:
Oradea: Subiectele mai uşoare au crescut promovabilitatea în Bihor
Hunedoara: Posturi neocupate la titularizare din cauza unui aviz
Târgu-Jiu: Circa 200 de candidaţi au rămas pe dinafară după repartiţia de posturi
Examenul de titularizare din acest an s-a încheiat. Până pe 29 iulie se va face repartizarea pe post a candidaţilor. Faţă de anii trecuţi, când numărul de locuri depăşea cu mult numărul candidaţilor, în 2009, pentru 13.266 de locuri în sistem s-au luptat 65.000 de înscrişi.
În ciuda concurenţei mari, în multe judeţe peste jumătate dintre candidaţi au obţinut note sub 7, adică sub media minimă pentru titularizare. Candidaţii care iau note între 1 şi 7 pot spera însă la un post de suplinitor, calificat sau nu. Sistemul permite în acest fel ca foarte mulţi dascăli slab pregătiţi să predea elevilor la clasă, deşi nu sunt stăpâni pe materie. Parte dintre candidaţii care au obţinut note de 1, 2 şi 3 au ani buni de experienţă la catedră. Iată poveştile a câţiva dintre ei.
Dascălul-farmacist cu nota 1,85 la titularizare
Vasluianul Vasile Bucur, 58 de ani, predă la catedră de aproape 10 ani în localităţi de pe Valea Prutului. La şcoala din comuna Berezeni ţine de nouă ani cursuri de chimie-biologie, deşi are la bază o şcoală de farmacişti absolvită în Republica Moldova. Anul şcolar trecut el a fost angajat să-i înveţe carte pe copiii de gimnaziu din comuna Vetrişoaia.
La examenul de titularizare de anul acesta a obţinut nota 1,85. Conducerea unităţii de învăţământ spune că este surprinsă de rezultatul de la titularizare. „Nu mă aşteptam chiar la 1,85, credeam că va lua măcar un 4. A lucrat aici în acest an şcolar şi cu mare indulgenţă i-am dat calificativul «satisfăcător».
Nu mă feresc să o spun. Este depăşit din punct de vedere metodologic, ştiinţific, nu are nicio legătură cu biologia“, a declarat Firicel Dobrea, directoarea şcolii din Vetrişoaia.
Farmacistul convertit în dascăl crede că nota de la titularizare este „o mare nedreptate“. El le spune sătenilor că lucrează la o teză de doctorat şi că, în curând, va deveni doctor. Ca să fie mai convingător şi-a deschis în curtea casei din Berezoaia un punct farmaceutic unde vinde pastile consătenilor cu dureri de cap. Afacerea i-a cam lăsat cu gura căscată pe oficialii comunei, care susţin că nu li s-a prezentat vreun act legal.
„Mai luam medicamente de la el, dar nu mai iau. Mi-e cam ruşine să vă spun, dar am păţit-o. M-am stricat la burtă, iar dom’ profesor mi-a dat nişte pastile. Erau foarte bune pastilele, nu am ce spune, dar m-au încuiat prea tare“, povesteşte Ioana, o săteancă de 67 de ani. „Dom’ profesor” este hotărât, în ciuda problemelor cauzate unor săteni, să se dedice în totalitate afacerii cu pastile.
El a ameninţat-o pe directoarea din Vetrişoaia că va părăsi şcoala şi se va dedica farmaciei. Până la toamnă însă mai are timp să se răzgândească.
Nota 3,8 după doi ani de catedră
Andrei Alain Abrudean, 35 de ani, a făcut facultatea la Oradea şi provine dintr-o familie de profesori. Mama, Adela Abrudan, este director adjunct la Şcoala nr. 3 din Carei. Tatăl este profesor de educaţie fizică la aceiaşi instituţie şcolară. Tot la Şcoala nr. 3 din Carei a predat timp de doi ani şi Andrei Alain, după ce de două ori a ratat titularizarea, cu note peste 5.
Anul acesta s-a înscris din nou, pentru a treia oară, la titularizare pentru a preda agricultură la liceul de profil din oraş. Rezultatul a fost o notă de 3,8. Pentru acest eşec dă vina pe modul neclar în care ar fi fost formulat subiectul la proba de agricultură.
„Ne-au cerut într-un subiect, pe mai multe puncte, să vorbim despre ce anume se poate folosi ca material didactic la clasă. Nu s-a specificat pe ce să ne axăm. În plus, dacă nu era complet, subiectul nu era punctat, aşa era făcut baremul. Ca să acoperi tot, trebuia să te pui să scrii cam tot ce ai învăţat, la toate disciplinele, în cinci ani de facultate.
Dacă subiectul era făcut ca lumea, nu ratam examenul”, a declarat revoltat concurentul. Felul în care a fost formulat subiectul la titularizare nu l-a împiedicat pe unul dintre candidaţii înscrişi la concurs să obţină nota 7.
Susţine de 26 de ani examen
Sub protecţia anonimatului, profesorii de la şcoala unde a predat Andrei Alain spun că el „nu ar fi ajuns niciodată profesor dacă nu ar fi fost ajutat de părinţi”. Secretara şcolii, Ana Racolţa, susţine însă că profesorul se străduieşte la clasă şi a explicat ce anume îi învaţă pe copii la ore: „Cum să aşeze masa, cum să-şi facă patul, din astea, chestii utile pentru casă”.
Maria Georgiu, 45 de ani, este prezentă de peste două decenii, an de an, la examenul pentru postul pe care-l ocupă la şcoala din localitatea Cutca, din comuna clujeană Sânmărtin. În fiecare vară, după ce se termină cursurile, femeia îşi ia cărţile de gramatică, literatură şi metodică şi se apucă de învăţat.
De găsit am găsit-o în deal, la câmp, unde soţul său a început coasa, alături de fiul lor. „E stresant aşa, în fiecare an, să te duci la examen. Eu am vrut să mă înscriu acum la titularizare că am terminat anul trecut facultatea la distanţă la Universitatea «Babeş-Bolyai».
Am obţinut o diplomă de studii superioare cu dublă specializare - învăţător-educator -, la fel ca alţi 100 de colegi din satele clujene. Nu a mai fost însă post la Cutca şi am optat tot pentru suplinire. Nota obţinută la examen a fost de 3,6, cu 50 de sutimi mai mare decât cea de anul trecut“.
Îi are în grijă şi pe copiii de grădiniţă, dar şi pe cei din clasele primare. „Acum copiii de grădiniţă învaţă cu calculatoarele. A trebuit să învăţ şi eu, mi-a arătat băiatul. Copiii, pe vremuri, erau mai respectuoşi, acum parcă nu mai sunt chiar aşa”, spune femeia care speră să aibă în continuare copii la clasă pentru ca, odată şi odată, să devină şi ea titulară pe post.
Potrivit datelor furnizate ieri de Ministerul Educaţiei, la examenul de titularizare din acest an, 17,11% din candidaţi au obţinut note între 1 şi 4,99, 39,04% au luat note între 5 şi 6,99, iar 43,67%, note între 7 şi 9,99. La concurs au fost prezenţi 57.345 de candidaţi din 65.000 înscrişi.
Cum se ocupă catedrele
Candidaţii care obţin minimum 7 la examenul de titularizare şi există post cu viabilitate de patru ani sau mai mare pot deveni titulari.
Cei cu note între 5 şi 6,99 pot deveni suplinitori calificaţi dacă sunt catedre libere titularizabile sau netitularizabile.
Cei cu note între 1 şi 4,99 pot deveni suplinitori necalificaţi dacă posturile din sistem nu s-au ocupat.
Un job în lipsă de altceva
Din cei aproape 2.000 de candidaţi care s-au prezentat la examenul de titularizare de anul acesta în judeţul Timiş, jumătate nu au reuşit să obţină nota 7 şi aproximativ 350 dintre ei au primit note sub 5. Cu toate astea, dacă sunt suficiente locuri libere, pot ajunge să predea şi cei care au picat examenul.
„Cu siguranţă că nu toţi cei care au venit la titularizare au vocaţie de dascăl. Nu au făcut-o ca să intre în sistem, ci ca să-şi rezolve situaţia existenţială pentru următoarea perioadă de un an”, a spus Dumitru Tomoni, inspector general adjunct.
Dascălul Bucur, pe strada din comuna Berezeni Foto: Vlad Chiriac
O parte din cei care optează pentru această meserie o fac doar ca să aibă un loc de muncă asigurat pentru următorul an, fără să aibă vocaţia pentru a preda unor copii. „Nu am emoţii, nu m-am pregătit aşa cum aş fi vrut pentru că didactica este foarte prost prezentată în manual. Vreau să predau doar doi ani, ca să îmi fac experienţă, după aceea aş vrea să plec dincolo şi e mai uşor”, a spus Lavinius Ghimea, unul dintre candidaţi. De multe ori, tinerii profesori ajung suplinitori la sate, fără un număr complet de ore.
Foştii profesori dezaprobă
Oamenii care au ales meseria de profesor din pasiune sunt dezamăgiţi de situaţia actuală în care a ajuns sistemul de învăţământ. „Eu am predat 44 de ani geografie pentru că asta mi-a plăcut să fac şi mi se pare o aberaţie că s-a ajuns atât de departe. Oameni care nu au vocaţie vin în învăţământ în loc să meargă în altă parte, doar pentru că nu sunt locuri de muncă din cauza crizei”, a spus Dumitru Roşca, fost profesor. ;
Salariile mici atrag profesori nepregătiţi
Inspectorul şcolar general din Vaslui declara după încheierea titularizării: „Este inadmisibil ca un cadru didactic cu experienţă de peste patru sau cinci ani la catedră să obţină la titularizare nota 1 sau 2”. El spune că la limba franceză au fost cazuri în care un profesor cu şapte ani vechime în învăţământ a luat la titularizare nota 1,55, iar un altul cu 16 ani vechime a obţinut nota 2,55. „Trebuie curăţat sistemul de astfel de profesori”, a spus el.
Lefuri mici
Specialiştii în educaţie consideră că atâta vreme cât un dascăl începător va primi 700 de lei pe lună, persoanele bine pregătite nu vor opta pentru învăţământ. „Mai vin doar aceia care sunt pasionaţi de meseria de dascăl, dar aceştia sunt foarte puţini”, a explicat Rada Dumitru, inspector de imagine la Inspectoratul Şcolar Ilfov.
„Îngrijorător este faptul că, de la an la an, la examenul de titularizare se prezintă candidaţi tot mai slab pregătiţi. Probabil, de vină este criza economică care i-a determinat pe mulţi să se înscrie la acest examen în ideea că un post de profesor este unul sigur“, este de părere Anca Maria Harzea, expert Societatea Academică din România.
Modulul pedagogic, o necunoscută
Un alt motiv pentru care s-au obţinut note mici a fost faptul că o mare parte dintre concurenţi nu au ştiut să rezolve subiectul de pedagogie.
„Cei mai mulţi candidaţi nu au ştiut cum să abordeze cerinţele subiectului de modul pedagogic. Unii nu au predat, alţii au predat după ureche, alţii nu stăpânesc metodele practice sau nu au citit literatura de specialitate. Cert este că nu au pregătire pedagogică“, consideră Marian Banu, purtător de cuvânt Inspectoratul Şcolar Bucureşti.
„Un alt minus pe care l-am observat în lucrări este lipsa experienţei redactării unei lucrări unitare, nu au avut cursivitatea textului. Lucrările au fost tratate cu superficialitate, de aici şi rezultatele slabe“, a declarat Marian Banu.
Se încarcă comentariile...
