În România există probe credibile că CIA a deţinut câteva centre de detenţie

În România există probe credibile că CIA a deţinut câteva centre de detenţie

Directorul Human Rights Watch (HRW) Londra, Tom Porteous, a declarat, joi, la RFI, că s-ar impune o anchetă adecvată, credibilă şi independentă, pentru a vedea ce rol ar fi putut juca autorităţile române în ce priveşte centrele de detenţie ale CIA în România, considerând că există probe credibile.

"Cred că există probe credibile care sugerează că CIA a avut într-adevăr centre clandestine de detenţie în România. Cred că s-ar impune o anchetă adecvată, credibilă şi independentă, pentru a vedea ce rol ar fi putut juca autorităţile române în această poveste. Dar aici nu vorbim doar despre România. Guvernul american sub administraţia Bush ştia că CIA avea centre secrete de detenţie şi un program în acest sens. E nevoie de o anchetă riguroasă în privinţa oricărui Guvern care a fost complice la acest program de detenţie", a declarat directorul HRW.

Întrebat dacă autorităţile române ascund ceva sau pur şi simplu nu au informaţiile necesare, Tom Porteous a spus, la postul RFI, că "este greu de de conceput că CIA-ul ar fi putut desfăşura un program secret de detenţie pe teritoriul românesc, fără complicitatea măcar a unor elemente ale statului român".

"Deci cred că se impune o anchetă adecvată şi independentă, pentru a se afla exact ce s-a întâmplat, pentru a se afla adevărul", a conchis şeful HRW.

Joi, într-un articol publicat în ediţia electronică a New York Times, care citează foşti oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane, se susţine că una dintre închisorile secrete ale CIA s-a aflat într-o clădire renovată situată pe o stradă intens circulată din Bucureşti.

Potrivit ziarului american, CIA a cerut, în martie 2003, liderului unei baze a agenţiei în Europa să coordoneze construirea unor închisori secrete în care să fie plasaţi câte cinci-şase dintre cei mai periculoşi terorişti din lume în mai multe state, printre care şi România.

Kyle D. Foggo, în perioada respectivă şef al uneia dintre principalele baze de aprovizionare ale agenţiei în Europa (Germania), cunoscut ca Dusty, trecea drept mare amator de trabuc şi burbon, capabil să piloteze un avion către orice destinaţie din lume sau să obţină arme, alimente sau bani la cererea CIA. El a acceptat ulterior detaşarea în cadrul unei misiuni de spionaj în Afganistan şi Irak.

Foggo, a supervizat construirea a trei centre de detenţie, fiecare construit pentru a găzdui cinci-şase deţinuţi, potrivit unor foşti oficiali CIA. Una dintre înshisori era o clădire renovată de pe o stradă intens circulată din Bucureşti, o alta era situată într-o regiune izolată din Maroc şi o a treia în afara unui oraş din fostul bloc sovietic, au precizat sursele. Clădirile erau construite la fel pentru ca deţinuţii să nu îşi dea seama unde anume se află.

Despre existenţa reţelei de închisori secrete pentru membrii al-Qaida se ştia de mult, dar detalii cu privire la modul de construire, locaţie şi administrare, au fost dezvăluite recent de foşti oficiali ai agenţiei. Aceste închisori aveau să devină un element foarte important al programului administraţiei George W. Bush împotriva terorismului.

Foggo, care execută în prezent o sentinţă de trei ani într-o închisoare din Kentucky, lucra cu ofiţeri, ingineri şi angajaţi ai CIA la construirea închisorilor şi folosea materiale disponibile local, potrivit oficialilor. În vârstă de 55 de ani, bărbatul refuzat să dezvăluie informaţii clasificate legate de program şi nu a fost acuzat de abuzuri în legătură cu închisorile secrete, ci numai de prejudicierea agenţiei în schimbul unor foloase personale. Înainte de a părăsi CIA, în 2006, el devenise al treilea în ierarhie, dar performaţele sale au lăsat foarte mult de dorit.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat, la sfârşitul lunii iunie 2007, cel de-al doilea raport al senatorului elveţian Dick Marty, care acuză în mod special România şi Polonia că ar fi găzduit pe teritoriul lor centre de detenţie CIA, în perioada 2003-2005.

Proiectul de rezoluţie anexat raportului, prezentat la 8 iunie la Paris, a fost adoptat cu 124 de voturi pentru, 37 împotrivă şi opt abţineri, de către APCE, la încheierea unei dezbatreri îndelungate.

Numeroasele amendamente formulate de delegaţiile Poloniei şi României au fost respinse în totalitate.

Cele două ţări au fost acuzate că au "găzduit cu bună ştiinţă, în perioada 2003-2005, centre de detenţie secretă ale CIA".

Raportul comisiei arată că parlamentarii au audiat peste 200 de persoane, au avut mai mult de 60 de întâlniri cu membri ai Comisiei Consiliului Europei, cu şefi ai instituţiilor şi structurilor speciale din România şi au studiat peste 4.200 de pagini.

"La întrebarea dacă au existat baze secrete americane în România, comisia răspunde negativ", precizează raportul.

Acelaşi răspuns este dat şi la întrebarea referitoare la existenţa unor facilităţi secrete pentru deţinerea unor prizonieri. De asemenea, comisia arată că nu ar fi putut exista "fisuri" în sistemul de control al traficului, prin care să fi trecut neobservate anumite zboruri.

Parlamentarii mai spun şi că nu era posibil ca zboruri civile americane sau alte altor state să fi putut transporta deţinuţi pe teritoriul României.

De asemenea, comisia arată că există argumente temeinice pentru a spune că scopul escalelor efectuate de anumite avioane nu a avut nimic în comun cu transporturile ilegale de prizonieri pe teritoriul României.

Raportul mai arată că nu există şi nu au existat persoane deţinute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care să fi putut fi asimilate prizonierilor.

De asemenea, comisia răspunde negativ la întrebarea dacă ar fi fost posibil ca anumite instituţii din România să fi participat conştient, prin omisiune sau prin neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau prin aeroporturile din România.