Primăria vrea să resusciteze CET II

Primăria vrea să resusciteze CET II

Investiţia ar reduce cheltuielile la căldură şi ar crea un plămân de oxigen pentru Oradea. Consiliul Local trebuie să decidă azi dacă preia sau nu CET-ul II, gratuit de la Ministerul Finanţelor. Consiliul local a votat cu unanimitate proiectul.

Ministerul Finanţelor Publice a încercat deja de mai multe ori să vândă terenul şi proprietăţile CET-ului (fosta centrală termică, închisă în 2002) prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor. De fiecare dată au fost pretedenţi, dar niciodată aceştia nu au fost dispuşi să dea suma de bani cerută de Fisc.
Terenul ocupat de CET-ul II are 143,25 de hectare, acesta fiind principalul motiv pentru care a fost atrăgător pentru întreprinzătorii de pe piaţa imobiliară. Principalul handicap îl constituie însă halda de şlam de la Rontău care are 91,7 hectare de teren şi trebuie ecologizată şi închisă cu respectarea tuturor prevederilor europene. Pe terenul respectiv se mai află 67 de imobile în care a funcţionat centrala, cazane şi utilaje de producere a energiei, poligonul, priza de apă de la Crişul Repede şi  staţia de pompe.

Ecologizarea halei de şlam

Proiectul municipalităţii prevede refuncţionalizarea CET-ului pentru a produce energie electrică şi termică pe baza apei geotermale şi pentru ecologizarea gropii de deşeuri şi zgură a întreprinderii. Investiţia nu este foarte mare, centrala geotermală ocupând spaţiu relativ mic. Realizarea ei ar reduce costurile cu energia electrică, dar mai ales cu energia termică a locuinţelor alimentate de la aceasta şi ar creşte numărul gospodăriilor cu cheltuieli mici pe perioada iernii. Resuscitarea CET-ului II s-ar alătura celorlalte proiecte demarate sau în curs de a fi demarate de municipalitate pentru eficientizarea energetică a oraşului. Acestea vizează reducerea pierderilor din reţea, recuperarea căldurii din gazele de ardere şi creşterea aportului apei geotermale în producerea de energie electrică şi termică la  CET II.

Un nou plămân de oxigen

Din punctul de vedere al ecologiştilor, cel mai mare câştig din această investiţie va fi închiderea haldei de şlam. „Halda de şlam este generatoare de praf  şi implicit de boli”, spune Mihai Togor, preşedintele Fundaţiei Ecotop. Halda ar trebui acoperită permanent cu apă pentru ca praful să nu fie purtat de vânt peste oraş. „Am fost de mai multe ori acolo. De fiecare dată a fost apă foarte puţină pe margini”, precizează Togor.
Norocul CET-ului II este că nu mai funcţionează de mulţi ani, faţă de halda de şlam din partea de vest a oraşului, care deserveşte CET I şi conţine reziduurile de la fostul ALOR, iar la fiecare vânt puternic acoperă cartierul Rogerius cu un nor de praf.
Ecologizarea haldei de deşeuri şi cenuşi  de la CET II va fi costisitoare, dar cu avantaje multiple pentru sănătatea orădenilor. „Ecologizarea haldei presupune acoperirea ei cu pământ fertil şi plantarea cu arbori. Dacă se realizează, oraşul şi zona metropolitană vor avea un plămân de oxigen în plus”, precizează Togor. Şi nu orice fel de plămân, ci unul de 91 de hectare. Împădurirea unui hectar de teren costă circa 6.000 de lei. Acoperirea cu pământ fertil poate fi mai scumpă.