CCR măreşte cvorumul la referendum

Curtea Constituţională a decis ieri să-i includă pe listele electorale permanente, pe baza cărora se calculează cvorumul la referendum, şi pe românii cu domiciliul stabil în străinătate.

Încercările Curţii Constituţionale (CCR) de a da verdictul în privinţa referendumului din 29 iulie şi-a consumat ieri un nou şi important episod. După o şedinţă care a durat peste şapte ore, magistraţii CCR au oferit noi precizări cu privire la listele electorale solicitate Guvernului.

Astfel, cu majoritate de voturi, magistraţii constituţionalişti au solicitat Executivului să comunice, până la 21 august, numărul persoanelor incluse în listele electorale permanente, actualizate până la data de 10 iulie 2012. Legea referendumului spune că listele electorale permanente trebuie stabilite în interval de maximum cinci zile de la stabilirea datei referendumului. Data plebiscitului a fost hotărâtă pe 6 iulie, deci, termenul de stabilire a listei electorale, conform legii, este de 10 iulie.

În comunicatul Curţii se precizează că listele electorale permanente sunt, potrivit articolului 2 alineat 1 litera c din Legea 370/2004, „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv". „Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte", se mai arată în comunicat. Asta înseamnă că, la listele deja folosite la referendum, ar trebui adăugaţi şi cei 471.301 români cu domiciliul stabil în străinătate, fapt care măreşte cvorumul de participare cu peste 235.000 de alegători.

Noul termen, la solicitarea lui Băsescu

Noua dată impusă, 21 august, este a treia rectificare pe care o operează  magistraţii, după ce, în primă fază, a fost stabilit termenul 12 septembrie, iar apoi data predării listelor a fost fixată pe 31 august. Noul termen-limită fixat Guvernului pentru predarea listelor electorale a fost decis de Curte ca urmarea a unei solicitări a preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Acesta a cerut preschimbarea termenului la care CCR va judeca validarea sau invalidarea referendumului, cu scopul „de a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale".

Ponta: Listele nu sunt la Guvern

Decizia CCR de ieri este în concordanţă cu decizia dată în 2 august, în care Guvernului i se solicitau listele electorale în baza cărora s-a desfăşurat referendumul. Ca urmare a solicitării Curţii, ministrul delegat pentru Administraţie,  Radu Stroe, a trimis o circulară în teritoriu în care le-a solicitat primarilor să reverifice aceste liste şi să le reactualizeze.

La finalul şedinţei de Guvern de ieri, premierul Victor Ponta a declarat că nu poate cere autorităţilor locale să oprească procesul de actualizare a listelor electorale decât dacă CCR îi va solicita acest lucru, iar autorităţile locale au obligaţia legală să actualizeze listele.

Tot ieri, înainte ca magistraţii constituţionalişti să decidă un nou termen de predare a listelor electorale, premierul Ponta anunţa că Guvernul nu poate trimite CCR listele în baza cărora a fost organizat referendumul pentru că acestea sunt la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Parchetul a spus că are listele în baza cărora a avut loc referendumul, deci Guvernul nu are cum să trimită aceste liste la CCR pentru că nu le are", a mai spus Ponta la finalul şedinţei de  Guvern.

Erata, trimisă legal

Motivul oficial pentru care s-au reunit ieri magistraţii constituţionalişti a fost altul. Judecătorii CCR şi-au întrerupt concediile şi s-au întrunit în plen, pentru a clarifica dacă magistratul de serviciu al Curţii, din ziua de 6 august, Ştefan Minea, avea calitatea necesară de a trimite o erată către Monitorul Oficial, care completa o decizie a judecătorilor constituţionalişti.

Opinia majorităţii judecătorilor prezenţi la şedinţa de plen a CCR a fost că judecătorul Ştefan Minea ar fi fost îndreptăţit să transmită la Monitorul Oficial rectificarea în ceea ce priveşte motivarea Curţii pe contestaţiile privind referendumul din 29 iulie.

Completarea la hotărârea CCR din 2 august, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor constituţionalişti, anunţă Curtea. Comunicatul Curţii mai precizează că respectiva completare, operată de judecătorul-raportor, nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională urmează să o adopte.

Decizia din cadrul şedinţei a fost în concordanţă cu afirmaţiile preşedintelui Curţii, Augustin Zegrean, care declara, înaintea şedinţei plenului, că rectificarea transmisă la Monitorul Oficial în cazul motivării privind referendumul din 29 iulie a fost emisă „în condiţii strict legale". „Eram în concediu, judecătorul de serviciu este cel care semnează în locul preşedintelui", a mai precizat preşedintele Curţii Constituţionale.

În 6 august, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Erata trimisă de conducerea CCR a generat ample discuţii, inclusiv în interiorul Curţii, trei judecători, printre care Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Tudorel Toader, declarându-se deranjaţi de faptul că nu au fost consultaţi. Au fost însă consultaţi ceilalţi şase, astfel încât să se asigure cvorumul necesar luării unei
decizii.

"Parchetul a spus că are listele în baza cărora a avut loc referendumul, deci Guvernul nu are cum să trimită aceste liste la CCR pentru că nu le are."
Victor Ponta prim-ministru

"Eram în concediu, judecătorul de serviciu este cel care semnează în locul preşedintelui."
Augustin Zegrean preşedinte CCR

Mihai Voicu nu mai este secretarul Camerei

În urma cooptării sale în Guvernul Ponta, în funcţia de ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, liberalul Mihai Voicu a fost nevoit să renunţe la scaunul de secretar al Camerei Deputaţilor. Voicu s-a prezentat doar pentru câteva minute, la şedinţa conducerii Camerei Deputaţilor, pentru a-şi înainta demisia din funcţie.

Voicu a spus că, potrivit articolului 96 alineat 2 din Regulamentul Camerei, deputaţii care sunt şi membri ai Executivului nu pot ocupa funcţii în Biroul Permanent. „Pentru a respecta pe deplin Regulamentul, mi-am înaintat demisia din funcţia de secretar al Camerei", a anunţat Voicu. Liderul liberal a precizat că o nouă nominalizare în conducerea Camerei, din partea PNL, va fi făcută în sesiunea ordinară care începe în septembrie, întrucât este necesară o şedinţă de plen.

Anchetarea lui Dobre, amânată cu o lună

După ce Parchetul General a solicitat Camerei Deputaţilor avizul de începere a urmării penale în cazul fostului ministru delegat pentru Administraţie Victor Paul Dobre, Biroul Permanent al acestei Camere s-a întrunit ieri pentru a trimite la Comisia juridică solicitarea magistraţilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat, după o şedinţă a Biroului Permanent care a durat numai câteva zeci de minute, că s-a stabilit ca raportul Comisiei juridice în cazul Victor Paul Dobre să fie finalizat până în data de 10 septembrie. Juriştii Camerei urmează să se reunească în şedinţă pe 27 august, iar după finalizarea raportului urmează să fie stabilită data la care documentul va intra pe ordinea de zi a plenului.

Potrivit lui Zgonea, acest termen este unul rezonabil, ţinând cont că Parlamentul se află între două sesiuni ordinare, iar transmiterea cererii Parchetului către Comisia juridică s-a făcut la patru zile de la primirea acestei sesizări. Totodată, preşedintele Camerei Deputaţilor a exclus, înainte de startul şedinţei, posibilitatea ca în acest moment să fie convocată sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru a decide soarta fostului ministru al Administraţiei.

 „Suntem departe de lege şi de Regulament în momentul în care am convoca o sesiune extraordinară, pentru că plenul dezbate un raport. În momentul în care cineva face o astfel de afirmaţie, înseamnă că deja avem raportul Comisiei juridice, şi asta înseamnă o antepronunţare", a spus Zgonea.

Preşedintele Camerei a mai spus că, potrivit Regulamentului forului legislativ, comunicarea dintre Comisia juridică şi Parchetul General, pe acest subiect, se va face numai prin preşedintele Camerei Deputaţilor.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători la referendumul din 29 iulie.

Decizie luată prin consens

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că PDL a fost de acord cu termenul de 10 septembrie, iniţial fiind propusă data de 7 septembrie, care ar fi fost la sfârşitul săptămânii, astfel încât s-a decis ziua de luni pentru convocarea Biroului Permanent.

Dobre şi Rus, „demisionaţi" de Ponta şi Crin

În aceeaşi seară, luni, în două emisiuni TV distincte, premierul Victor Ponta şi preşedintele interimar Crin Antonescu au arătat că nu au fost străini de debarcarea din fruntea Ministerului Administraţiei şi Internelor a ministrului Ioan Rus şi a ministrului delegat Victor Paul Dobre.

Stenogramele discuţiilor dintre foştii miniştri ai Internelor şi Administraţiei, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, relevă clar faptul că primul ministru şi preşedintele interimar s-au înţeles ca Dobre să demisioneze. Însă atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu susţin oficial că nu au avut niciun amestec în demisia fostului ministru al Administraţiei.

Victor Ponta a declarat luni seara, într-un interviu pentru B1 Tv, că nu a discutat cu Dobre, dar că era la curent cu intenţia acestuia de a demisiona. „Eu nu am discutat cu domnul Dobre direct, dar ştiam de intenţia Domniei Sale de a demisiona şi am discutat, sigur, de înlocuirea Domniei Sale. Pentru că e atribuţia mea constituţională să propun remanierea unor miniştri sau să propun numirea unor alţi miniştri", explica Ponta.

Interceptările, o mare diversiune

Tot luni seara, dar la postul Antena 3, Antonescu a catalogat stenogramele o mare diversiune, considerând „profund incorect" ca din ele să reiasă că el şi Victor Ponta îndeamnă miniştri la fărădelegi. „Marea diversiune a ultimelor două-trei zile este povestea cu interceptările celebrilor miniştri de Interne şi Administraţie, domnul Rus şi domnul Dobre .(...) Avem nişte discuţii, crâmpeie de discuţii între doi oameni din care oricum nu rezultă săvârşirea vreunei infracţiuni.

Avem indusă ideea, acolo, de către cei care vorbesc, că cineva i-ar pune să facă lucruri rele, dar ei nu le fac, şi avem o cercetare deschisă de Parchet, cerere de ridicare a imunităţii lui Victor Paul Dobre", a precizat preşedintele interimar, subliniind, totodată, că ideea potrivit căreia premierul şi preşedintele interimar au îndemnat cei doi miniştri la fărădelegi are la bază nişte înregistrări fără nicio relevanţă, din punctul său de vedere.

Confesiunea lui Dobre

Stenogramele, care surprind discuţiile din 3 şi 4 august, au apărut în presă la patru zile după ce Victor Paul Dobre şi-a anunţat demisia, indirect, pe 6 august. Pe 3 august, la ora 20.48, Dobre îi telefonează lui Rus pentru a-i transmite că preşedintele şi premierul s-au înţeles să demisioneze: „Vă salut. Domnule ministru, nu vreau să vă stric seara, dar am înţeles că preşedintele şi cu premierul s-au înţeles să demisionez. Asta e viaţa". (...) „Aşa mi-a spus domnul Chiţoiu. A fost o videoconferinţă la PNL, eu eram pe drum.

M-au atacat oameni importanţi, cum e domnul Fenechiu, şi când am întrebat mi s-a spus ca aşa s-a înţeles preşedintele cu Ponta. Nu am nicio problemă".

Comisia juridică are termen, până pe 10 septembrie, pentru a transmite raportul privind cazul Dobre. Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu, Parchetul cerând aviz Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale. (Alina Boghiceanu)