CAP Predeşti, munca în zadar

Satul Predeşti freamătă de nerăbdare. Ţăranii aşteaptă ore în şir la uşa Primăriei ca să primească documentele doveditoare pentru anii munciţi la Cooperativă Agricolă de Producţie din sat. După ce au aşteptat 18 ani ca să primească o pensie de 2-3 sute de lei pentru anii munciţi la CAP Predeşti, ţăranii se judecă cu statul pentru a primi retroactiv banii cuveniţi.

La Primăria din localitatea Predeşti, un sat aflat la 14 kilometri de Craiova, era ieri-dimineaţă zarvă mare. Mai mulţi funcţionari ai Primăriei luau la mână fiecare pagină găsită în podul vechiului CAP şi o îndo­sariau.

Oamenii din satul cu pensia în pod aşteaptă cu nerăbdare să primească de la Primărie mult-dorita foaie cu zilele lucrate la Cooperativă pentru a-şi depune dosarul de pensionare. Praful de zeci de ani care s-a aşternut peste hârtiile atât de valoroase pentru ţăranii din Predeşti este principalul duşman al funcţionarilor.

“Muncă de Sisif, dar bine că am găsit arhiva. Nu i-am văzut aşa bucuroşi pe oamenii din comună de mult. Poate doar atunci când s-a construit podul peste Mereţel i-am mai văzut aşa”, spune primarul Florian Şerban. “O scoatem la capăt dom’ primar. Nu o să fie uşor, dar o să reuşim până la urmă”, adaugă viceprimarul Mioara Sărăcin.

„O să am şi eu banii mei”

Pe uliţa satului doljean, femeile ieşite în poartă îşi împărtăşesc îngrijorarea. Nu ştiu dacă vor mai apuca să-şi ducă bătrâneţile c u banii de la Cooperativă. Elena Bogdan se apropie de vârsta de 60 ani şi de câţiva ani tot încearcă să primească pensie. “Am lucrat din ‘72 până-n ‘90 la CAP.

Chiar zilele trecute mi-am găsit carneţelul cu zilele lucrate la câmp. Mii de zile în 18 ani de muncă. Credeam că am muncit degeaba. Vai de capul meu cum am trăit până acum! M-am săturat să tot cer bani ba de la bărbat, ba de la copii. Ştiu că pensia de la CAP nu e cine ştie ce, dar măcar o să am şi eu banii mei”, spune femeia.

După cei 18 ani lucraţi pe ogoarele Cooperativei, femeia ar fi trebuit să ia o pensie de aproximativ 200 de lei. În total, 10.000 de lei, adică o sută de milioane de lei vechi. “Ce aş fi făcut cu banii? Mi-aş fi făcut dantura, că nici de mâncat  nu pot să mănânc. Mi-aş fi cumpărat şi eu haine ca toată lumea”, mai spune femeia. 

“Mi-or da şi mie trei milioane”

Din cauza neglijenţei funcţionarilor, chiar şi la 60 de ani, bătrânii îşi caută de lucru cu ziua ca să câştige un ban.
“Este greu să trăieşti fără un ban al tău la bătrâneţe. Am ajuns la anii mei să am grijă de vitele din sat pentru 20 de lei. Mi-e şi ruşine să cer bani tot timpul la bărbat”, spune Lenuţa Burtescu. Femeia se plânge că este şi bolnavă, iar banii care i s-ar cuveni pentru anii munciţi la CAP ar pica numai bine.

„Am nevoie de tratament, vederea mă lasă. Pentru că nu aveam asigurare, nici la doctor nu ne putem duce”, a mai spus tanti Lenuţa. Femeia a muncit la fermă 20 de ani. Ar fi trebuit să primească în total, în 18 ani, tot cam 10.000 de lei. „Acum mă gândesc că oi primi şi eu vreo trei milioane de lei pe anii lucraţi”, îşi face tanti Lenuţa socotelile.

A rămas şi fără asigurare medicală

Maria Buda s-a bucurat nespus când a auzit că s-a găsit arhiva. Dar acum este îngrijorată că poate tocmai actele ei s-au pierdut.

“Dacă nu or găsi fişa mea cu mine, ce se va întâmpla? O să trăiesc în continuare fără niciun ban? Fără bani nu te bagă nimeni în seamă. Nu am nici măcar 10 lei să mă duc până la Craiova şi să mă întorc”, spune femeia. Din cauză că nu poate demonstra că a lucrat la CAP, tanti Maria nu a putut fi pensionată nici măcar medical. Femeia a lucrat 15 ani la Cooperativă şi ar fi trebuit să primească pensie în valoare totală de 7.200 de lei.

După 18 ani în care s-a crezut că arhiva fostului CAP Predeşti a luat foc, aceasta a fost găsită  la sfârşitul săptămânii trecute în podul vechiului sediu al Cooperativei Agricole de Producţie. Arhiva a fost cărată din pod într-o cameră a Primăriei cu ajutorul unui camion.

În comuna Predeşti există doar 14 pensionari CAP, cu toate că sute de oameni au lucrat pe ogoarele din localitate. De la Revoluţie şi până în zilele noastre, ţăranii din Predeşti s-au descurcat cum au putut fără a avea la bătrâneţe binemeritata pensie. Între timp, mulţi dintre beneficiarii celor câteva sute de lei lunar s-au prăpădit.

Se face chetă pentru avocat

Disperaţi, lucrătorii de la CAP Predeşti şi-au angajat în urmă cu câteva luni şi un avocat care să îi ajute să îşi recupereze pensiile pierdute în ultimii 18 ani. Din păcate, deşi avocatul le-a susţinut cauza în instanţă, nu s-a rezolvat mai nimic. “Ne-a sfătuit şi pe noi cineva de la Primărie să ne luăm avocat şi să dăm în judecată Casa de Pensii.

Cred că se săturaseră şi ei de câte drumuri am făcut pe la primar, ăsta şi cel care a mai fost înainte. Am vorbit cu mai multe femei ca mine şi am pus bani, mână de la mână, care de unde a avut, şi am angajat un avocat.

I-am dat avocatului 250 de lei. Degeaba. Am dat în judecată Casa de Pensii, însă tot degeaba. Nu am reuşit nimic, că nu se găsiseră actele de la CAP. Acu om mai vedea ce putem face”, a povestit Maria Buda demersurile făcute pentru recuperarea pensiei.