Urmaşul lui Buzescu ia pădurile Buzăului

Teodor Năstase a obţinut 63.000 de hectare de teren împădurit din nordul judeţului Buzău

Teodor Năstase a obţinut 63.000 de hectare de teren împădurit din nordul judeţului Buzău. Argumentul forte al lui Teodor Năstase (61 de ani) a fost acela că este descendent al boierilor înrudiţi cu Fraţii Buzeşti. A depus acte doveditoare, iar Justiţia i-a dat dreptate.

Citiţi şi:  Moştenitorul pădurilor din Buzău este contestat şi acuzat că a mituit instanţa

Buzău: Urmaşul lui Preda Buzescu, stăpân peste pădurile din nordul judeţului

În timp ce suprafeţele întinse de pădure de pe Valea Buzăului au fost disputate de Academia Română pe de o parte şi obştile de moşneni, Teodor Năstase, un inginer din Ruşeţu, a dat lovitura şi a convins justiţia să îi atribuie nu mai puţin de 63.000 de hectare de teren împădurit. Aproximativ un sfert din teritoriul judeţului!

S-a făcut proba cu hrisoave

Pentru a-şi dovedi originea nobilă şi dreptul istoric de a stăpâni Munţii Buzăului, Teodor Năstase a depus la dosar documente vechi. Descendenţa şi arborele genealogic sunt extrem de complicate şi au fost stabilite după o cercetare amănunţită.

Totuşi, nu reiese însă foarte limpede faptul că inginerul Năstase se trage din Preda Buzescu. Reconstituirea s-a făcut după averile unor boieri munteni mult mai recenţi, dar care se trag din Buzeşti. Cel puţin aşa spune judecătoarea care a pronunţat sentinţa judecătorească.

Terenuri din nordul judeţului

„Au existat comentarii tendenţioase legate de faptul că instanţa a stabilit că Năstase Teodor ar fi descendentul lui Preda Buzescu, lucru neadevărat. Instanţa a reconstituit dreptul de proprietate de pe urma autorilor Toma Crăciun-Lupu, tatăl şi Toma Constantin Crăciun-Lupu, fiul. Acesta din urmă, în 1913, prin decizia Consiliului de Miniştri şi-a schimbat pe cale administrativă numele în Alan de la Siriu. Deci nu este vorba despre o reconstituire după urma autorului Preda Buzescu", a declarat, în exclusivitate pentru „Adevărul de Seară",  Maria Măcrină Gavrilă, magistratul de la Judecătoria Pătârlagele care a judecat cauza.

În sentinţa Judecătoriei Pătârlagele se arată că Teodor Năstase „a cerut Comisiei Judeţene Buzău reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri forestiere, în calitate de moştenitor al lui Toma Crăciun Lupu, bunicul matern, şi al defunctei Lisaveta Năstase, bunica petentului".

Terenurile sunt situate în nordul judeţului, în cadrul Ocolurilor Nehoiu, Gura Teghii, Cislău, Nehoiaşu, conform delimitărilor din actele de aşezământ din anul 1866, act prin care cei doi boieri munteni Crăciun Cârstienescu şi Sandu Buzescu (tatăl şi socrul lui Toma Crăciun Lupu) îi dau lui Toma Crăciun Lupu - conform actului de aşezământ şi împărţeală din 1866 şi actul de zestre dat soţiei sale din anul 1865 - averea respectivă.

Pretenţiile iniţiale ale lui Teodor Năstase au vizat o suprafaţă de 154.000 de hectare în condiţiile în care tot terenul împădurit al judeţului este de 152.000 de hectare.

Prefectul contestă decizia instanţei

Prefectul spune, însă, că situaţia este absurdă şi că a contestat decizia instanţei. „În cazul în care sentinţa devine definitivă şi irevocabilă după recurs, aceasta trebuie pusă în aplicare. Numai că practic este imposibil, pentru că sunt multe amplasamente care se suprapun peste altele care au fost retrocedate deja în zonă", ne-a declarat Paul Beganu, prefectul Buzăului.

Cu alte cuvinte, împroprietărirea lui Năstase ar însemna anularea câtorva mii de alte acte de proprietate.

Moştenirea include două rezervaţii

O altă piedică în punerea în aplicare a sentinţei judecătoreşti este faptul că în zonă există două situri naturale, Siriu şi Penteleu, punerea în posesie putându-se face doar pentru ce este în jur. Iar actualii proprietari din zonă ar putea isca o revoltă dacă ar rămâne fără zonele împădurite.

Teodor Năstase trăieşte acum modest şi retras la o fermă din mijlocul Bărăganului. El lucrează împreună cu soţia sa la Staţiunea de Cercetare Ruşeţu, ferma de oi, aflată acum în paragină.

Ajuns inginer-şef, Năstase are în subordine câţiva paznici şi un contabil, iar soţia sa este director. La Ruşeţu nu şi-a făcut prieteni şi nici rude nu are aici, el fiind originar din Nehoiu. Despre originea sa nobilă nu ştie nimeni mai nimic.

„N-am auzit să aibă avere, doar o moştenire, nişte păduri parcă", ne-a spus Aurelian Moise, paznic la Staţiunea de Cercetare. Nici cu administraţia comunei Teodor Năstase nu are prea multe în comun, fiind foarte rar văzut în incinta primăriei.

„Ne-a zis acum câţiva ani ceva despre o moştenire şi că ar fi urmaşul lui Preda Buzescu, dar nimeni nu l-a crezut, am zis că se laudă", ne-a declarat Gabriel Dinu, secretarul primăriei Ruşeţu. La Nehoiu, locul natal, nu mai există nicio rudă a lui Teodor Năstase.

Vrea bani ca să vorbească cu presa

În prima fază, inginerul Năsase ne-a promis că va sta de vorbă cu noi. Ulterior, însă, ne‑a cerut bani pentru a discuta cu un reporter. Am stabilit să ne întâlnit la Ruşeţu, dar nu a mai fost de găsit.

Istoria neamului Buzescu

Buzeştii au fost trei fraţi, boieri de seamă şi generali în armata lui Mihai Viteazul. Cel mai mare a fost Preda Buzescu, uns Ban al Craiovei. Când Mihai Viteazul era plecat în campanii militare, la cârma ţării rămânea Preda. Radu Buzescu, fratele mijlociu, era clucer, sarcina lui fiind aprovizionarea Curţii Domneşti. Cel mai mic era Stroe Buzescu. El se ocupa de masa domnească.

Fraţii Buzeşti sunt cei care au salvat viaţa lui Mihai Viteazul în 1598, la Vidin. După moartea lui Mihai Vitezul, Fraţii Buzeşti au condus campaniile militare ale noului domnitor, Radu Şerban. Preda Buzescu a murit în 1612.

În documentele vremii, tot în rândul boierilor olteni apare un anume Cârstian, vornic şi membru al Sfatului Domnesc la jumătatea anilor 1500. Potrivit istoricilor, această familie, Cârstian, îşi are rădăcinile în familii boiereşti legate de neamul Buzeştilor.