Bunătăţile Moldovei, fără protecţie legală

Micii fermieri nu se grăbesc să-şi înregistreze produsele agricole specifice zonelor din care provin. Specialiştii spun că ţăranii ar trebui să-şi înregistreze produsele tradiţionale, atâta vreme cât acestea nu sunt încă „revendicate” de nimeni.

Înscrierea denumirilor la Ministerul Agriculturii le va aduce în viitor mari avantaje. În primul rând, agricultorii primesc dreptul să-şi vândă produsele în spaţiul Uniunii Europene, dar mai ales îşi protejează brandurile de plagiat.

Sucevenii, cei mai harnici

Cele mai multe produse agricole au fost brevetate de întreprinzătorii din Suceava, unde s-au înregistrat până acum peste 100 de denumiri pentru produse culinare.  Majoritatea agricultorilor au optat pentru produse lactate, preparate din carne sau chiar reţete de dulceaţă.

Totuşi, înregistrările delicioaselor preparate s-au făcut în special în 2006 şi 2007, iar în ultimul an cifra solicitărilor s-a redus drastic. „Am observat o scădere semnificativă a cererilor pentru certificatele de producător în toate judeţele din Moldova. La Iaşi, de pildă, în acest an o singură familie din Mirosalava a depus actele pentru înregistrarea unui tip de caş”, a afirmat Marcel Mihalcea, reprezentantul Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti.

„Hârzobul de brad”, marcă înregistrată

Lactatele au stârnit cel mai mare interes din partea producătorilor din Neamţ, judeţ unde figurează nu mai puţin de 12 tipuri de brânzeturi. Telemea din lapte integral de capră, hârzob de brad şi şapte feluri de caşcaval afumat au devenit, de doi ani, mărci înregistrate.

În schimb, botoşănenii s-au orientat către preparatele din carne şi au înregistrat 19 branduri de cârnăciori, salam şi tobă. „La Suceava avem înregistrate chiar şi băuturi alcoolice. Firma Bermas a rezervat trei tipuri de bere ce poartă numele zonelor unde sunt produse”, mai spune reprezentantul Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti. În schimb, la Iaşi, mai bine de jumătate din cele 26 de produse brevetate sunt specialităţi de patiserie.

Descurajaţi de hăţişul birocratic

Solicitările pentru înregistrarea şi protejarea mărcilor tradiţionale se depun la Direcţiile Agricole din fiecare judeţ. Oamenii se plâng însă că nu este deloc simplu. „Sunt foarte multe acte de făcut. Nici nu ştiam că se pot înregistra produsele. Am mai aflat câte ceva de la târgul de produse tradiţionale din Copou, la care am fost săptămâna trecută”, a explicat Elena Savin, agricultoare din comuna Costuleni (Iaşi).

Alţi întreprinzători nu sunt deloc convinşi că mărcile lor vor fi protejate de concurenţa neloială, din cauza lacunelor din legislaţie. „Am înregistrat până acum «Cozonacul domnesc», plăcintele «Poale-n brâu» şi «Vărzările», dar nu mi-a folosit la mare lucru. Tot la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) ar trebui să merg, pentru că nu am nicio garanţie că brandurile mele vor fi protejate”, afirmă Ion Haraga, administratorul unei firme de panificaţie din Iaşi.

În schimb, oficialii susţin că agricultorii ar trebui să fie atenţi şi să se informeze, deoarece există proceduri distincte atât pentru înregistrarea, cât şi pentru protecţia mărcilor. „Pentru protecţia produselor tradiţionale mai trebuie depuse o serie de acte suplimentare, care nu necesită un efort foarte mare, dar care trebuie să urmeze înregistrarea oficială. Aşa că le recomand întreprinzătorilor să lase OSIM-ul şi să mai facă un drum până la noi”, a adăugat Marcel Mihalcea.