Bucureştiul, pus cu botul pe labe

Maidanezii au ieşit învingători în lupta cu autorităţile. În lipsa unor măsuri concrete, câinii au devenit adevăraţii stăpâni ai Capitalei. Problema câinilor vagabonzi nu a putut fi

Maidanezii au ieşit învingători în lupta cu autorităţile. În lipsa unor măsuri concrete, câinii au devenit adevăraţii stăpâni ai Capitalei.

Problema câinilor vagabonzi nu a putut fi rezolvată de niciunul dintre primarii Capitalei. Fără o strategie bine pusă la punct, hoardele de maidanezi se înmulţesc în voie. Zilnic, 30-40 de bucureşteni ajung la spital din cauza muşcăturilor.

Adăposturile de câini au devenit supraaglomerate după intrarea în vigoare a noii legi pentru protecţia animalelor, care nu mai permite decât eutanasierea câinilor grav bolnavi sau foarte bătrâni.

Directorul Administraţiei pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Bucureşti (ASPA), Simona Panaitescu, spune că noua lege nu rezolvă sub nicio formă problema câinilor fără stăpân, reuşind doar să blocheze adăposturile din Capitală.

Motivul este că bucureştenii au siguranţa că maidanezii nu vor mai fi eutanasiaţi, aşa că nu mai sunt interesaţi să-i ia acasă. "Procentul de adopţie în decembrie era de 42%, iar în ianuarie-februarie a scăzut la 14%.

Nici nu mai putem răspunde reclamaţiilor, pentru că nu avem unde să mai aducem câini", s-a plâns Simona Panaitescu. În replică, preşedintele Fundaţiei Daisy Hope, Aura Marataş, spune că adăposturile vor rămâne pline atât timp cât primăria nu va populariza acţiunile de adopţie.

"Normal că este mai uşor să-i eutanasiezi sau să spui că gata, sunt pline adăposturile. Noi am vrut să facem fotografii câinilor şi să-i ajutăm în procesul de adopţie, să trimitem la ziare, prin mail. Dar ei nu au vrut!", a spus Aura Marataş.

Sterilizarea, soluţia fundaţiilor

Simona Panaitescu pune însă eşecul campaniei duse împotriva câinilor vagabonzi pe seama lipsei de sancţiuni şi a iresponsabilităţii celor care adoptă un câine din adăposturi şi apoi îi dă din nou drumul pe stradă. "Sunt câini care au fost sterilizaţi, nu mai pot fi consideraţi fără stăpân, însă proprietarul care l-a adoptat nu poate fi sancţionat pentru că normele nu prevăd instituţiile care aplică aceste sancţiuni", susţine directorul ASPA.

Panaitescu mai spune că reîntoarcerea totală a câinilor în teritoriu, care se urmăreşte prin modificarea legislaţiei în vigoare, nu va rezolva problema maidanezilor. "Adică noi să-i sterilizăm, să-i identificăm şi apoi să-i trimitem înapoi pe stradă. Nu asta este soluţia", susţine Panaitescu. În replică, reprezentanţii fundaţiilor de protecţie a animalelor spun că tocmai aceasta este soluţia, chiar dacă este una pe termen lung.

"Problema nu poate fi rezolvată

într-un an, dar trebuie început de undeva. Odată sterilizaţi, nu se mai înmulţesc, în timp ce câinii agresivi pot fi luaţi de pe străzi", a mai precizat Marataş.

Băsescu şi Videanu, învinşi de maidanezi

Startul în rezolvarea problemei maidanezilor a fost dat de Traian Băsescu pe vremea când era primar general. În ciuda isteriei declanşate, Băsescu nu a oprit sterilizarea şi eutanasierea câinilor, ba chiar a intensificat această campanie.

Astfel, în timp ce Băsescu promitea că în 2008 nu vor mai exista maidanezi în Capitală, Videanu, în 2006, aproape capitula în faţa problemei, calificând activitatea ASPA drept "muncă în zadar".

În acest moment, în cele două adăposturi ale ASPA se află 500 de câini. Potrivit directorului ASPA, întreţinerea unui câine, pe săptămână, costă în total 74,82 de lei. Anul trecut au fost prinşi peste 13.500 de câini, din care puţin peste 2.000 au fost adoptaţi sau revendicaţi. Anul trecut, instituţia a avut un buget de trei milioane de lei, din care peste 900.000 de lei s-au dus pe eutanasierea a 11.361 de câini. Restul de bani au fost folosiţi pentru cheltuieli de personal, utilităţi şi chiria unuia dintre cele două adăposturi, dar şi pentru achiziţionarea unor maşini noi.

"Maşinile arată ca la Animal Planet, cu cuşti individuale, moderne, care vor ieşi pe străzi în aprilie", a asigurat directorul ASPA. Anul acesta, bugetul instituţiei a crescut la 5,9 milioane de lei, din care 2,2 milioane se vor duce pe investiţii la un nou adăpost achiziţionat de Primăria Municipiului Bucureşti la Mihăileşti.

Senatorul PC Marius Marinescu, iniţiatorul legii care interzice uciderea animalelor sănătoase, spune că nu a inventat nimic nou în materie, ci doar a aplicat prevederile europene. "Odată ce îi sterilizezi şi îi castrezi nu mai sunt agresivi, nu mai au un comportament violent.

Asta este soluţia. Conform legii, care a intrat în vigoare pe 15 ianuarie 2008, nu se mai omoară niciun câine sănătos, doar cei care au boli incurabile", spune Marinescu. El susţine că Agenţia Naţională Veterinară, care trebuia să elaboreze normele de aplicare, este vinovată de situaţia câinilor, iar pe locul doi în ceea ce priveşte responsabilitatea faţă de câinii fără stăpân se află primăriile.

"Normele trebuia să le elaboreze Agenţia Naţională Veterinară în 60 de zile. Nu au făcut-o nici până în acest moment. Au cea mai mare vină pentru situaţia care s-a creat. Normele de aplicare trebuie să spună toate detaliile cu privire la aplicarea acestor prevederi legale. Pe de altă parte, şi primăriile au o mare vină, pentru că, în loc să se ocupe de afacerile imobiliare, ar trebui să mai construiască câte un adăpost pentru animale.

Legea spune foarte clar: confiscăm animalul, îl ducem la un adăpost pentru animale, iar persoanei respective i se va face dosar penal. Este infracţiune, începând din 15 ianuarie, maltratarea animalelor şi uciderea cu bestialitate. Numai autorităţile sunt de vină", mai afirmă Marinescu.

Zeci de câini, ucişi în Botoşani şi Tulcea

Problema câinilor vagabonzi a generat însă şi adevărate băi de sânge. La sfârşitul lunii ianuarie, câţiva câini au fost împuşcaţi chiar în faţa Casei memoriale "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti, la solicitarea paznicului.
Tot luna trecută, peste 30 cadavre de câini au fost descoperite într-un depozit de moloz de la marginea oraşului Tulcea şi alte peste o sută de cadavre au fost găsite la marginea pădurii din localitatea tulceană Somova.

>> Îi asigur pe bucureşteni că-n 2008 nu vom avea câini fără stăpân
Traian Băsescu,
primar general (2000-2004)

"Clienţi" pentru antirabic

Cei muşcaţi de câini au opinii diferite despre cum ar trebui rezolvată problema maidanezilor. 30-40 de persoane se prezintă zilnic la Institutul "Matei Balş" pentru tratament antirabic. În faţa cabinetului specializat erau şi ieri câteva persoane. Părerile sunt împărţite. Lucian Vlad, 61 de ani, a fost muşcat de un câine vagabond în urmă cu trei săptămâni.

"Mergeam pe o stradă din cartierul Pantelimon şi am văzut cum se repede la piciorul meu. M-a muşcat, mi-a rupt şi pantalonul". Deşi a fost muşcat destul de rău, omul iubeşte în continuare câinii şi nu crede că maidanezii trebuie omorâţi. Ştefana Barbu, 53 de ani, s-a prezentat la "Matei Balş" după ce a fost atacată de un câine comunitar în comuna Cornetu.

"S-a repezit pe la spate, fără să latre, şi m-a muşcat de picior. Pe moment, nu m-a durut. Când am ajuns acasă, am văzut că îmi curge sânge din rană şi piciorul a început să se umfle", spune femeia. Ea crede că maidanezii trebuie eutanasiaţi. "Să-i strângă o dată pe toţi, că ne-am săturat să ne tot ferim de ei. Cei care nu sunt ţinuţi în curte să fie omorâţi", a mai declarat femeia. (Sorin Ghica)

"Ucigaşul" Bosche

În ianurie 2006, problema câinilor vagabonzi a fost repusă "pe tapet", după ce un comunitar a muşcat mortal un om de afaceri japonez, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, la doi paşi de guvern. Identificat, "ucigaşul" Bosche - un câine de talie mică, paşnic, dar cu "gura mare" - a fost salvat în instanţă de la eutanasiere, iar ulterior a fost dus pentru o perioadă la un adăpost din Suceava. Acum, este adoptat de o familie din Germania.