Adevarul.ro

Ioan Cordoş, bucureşteanul interogat ieri în legătură cu alarma teroristă de la Timişoara, este director în cadrul UTI Systems. Culmea ironiei, chiar firma UTI Systems este cea care supraveghează Aeroportul „Traian Vuia“, din Timişoara.

Femeia-fantomă, iubita imaginară a teroristului, a deturnat avioanele spre Timişoara cu o coincidenţă

Cum au plimbat autorităţile ameninţarea cu bombă prin avioanele Wizz Air şi Carpatair

O situaţie jenantă şi revoltătoare. Aşa a caracterizat Ioan Cordoş incidentul prin care a trecut, miercuri dimineaţa, când a fost reţinut de mascaţii puşi pe jar de o alertă cu bombă.

Numele său de familie fusese rostit, din întâmplare, de constănţeanul Viorel Anghelescu, cel care a anunţat la telefon că un pasager dintr-o aeronavă, numit Cordoş, are o bombă în bagaje. Întâmplarea a făcut ca Ioan Cordoş să se afle într-un avion Carpatair care tocmai plecase din Bucureşti spre Timişoara. Cum numele se potrivea, s-a declanşat alerta teroristă, iar două MIG-uri au însoţit aeronava până când a ajuns în Timişoara.

Supărat pe DIICOT

La aterizare, Cordoş a fost reţinut şi interogat. Nu le-a luat mult, însă, celor de la DIICOT ca să-şi dea seama că bucureşteanul nu are nicio treabă cu alerta cu bombă. „Teroristul" era, de fapt, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, iar acum este director de Dezvoltare Strategică la UTI Systems, firmă care se ocupă cu sisteme de securitatea şi tehnologia informaţiei. Mai mult, societatea la care lucrează se ocupă chiar cu supravegherea video a aeroportului din Timişoara şi de întreţinerea aparatelor de control cu raze X.

Nu coincidenţa care i-a dat total peste cap ziua şi intervenţia DIICOT l-au deranjat pe Cordoş, ci faptul că numele său a fost asociat, în mod public, cu alerta teroristă.

„Autorităţile nu aveau voie să-i facă public numele. Ştiu că a discutat cu avocatul său şi are în vedere să sesizeze DIICOT cu privire la faptul că, făcându-i-se public numele, ceea ce contravine legii, i-a fost afectată imaginea. Aşteaptă lămuriri cu privire la modul în care s-a scurs informaţia referitoare la numele său", a declarat pentru „Adevărul" Lucia Urdăreanu, director Comunicare Corporatistă UTI. Aceasta a mai precizat că Ioan Cordoş se afla într-o deplasare în interes de serviciu la Timişoara şi că nu doreşte să discute cu presa.

Incompetenţa, pedepsită

După ce Timişoara a ajuns pe harta terorismului din cauza unei serii de gafe comise de Cornel Sămărtinean, directorul aeroportului, şi a purtătoarei de cuvânt a instituţiei, Corina Lupulescu, mai marii Ministerului Transportului le-au interzis reprezentanţilor aeroportului să mai discute cu presa.

„În două zile vom organiza o conferinţă de presă în care vă vom prezenta câteva probleme semnalate în momentul în care am preluat instituţia. Pentru că ieri au fost câteva probleme de comunicare, de la Bucureşti ni s-a impus să nu mai discutăm cu mass-media. Zilele viitoare vă vom oferi un raport privind intervenţia impecabilă în cazul ameninţării cu bombă de ieri (miercuri - n.r.)", a spus Cornel Sămărtinean.

Anghelescu scria proză şi poezie

În urmă cu două de­cenii, profesorul de limba română Viorel Anghelescu, care miercuri a dat alarma cu bombă de la Timişoara şi care suferă de schizofrenie paranoidă, îşi publica pro­zele şi poeziile în re­vistele culturale ale vremii, din Constanţa.

Ovidiu Dunăreanu, preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, l-a cunoscut pe Anghelescu în perioada de luciditate. „Îmi amintesc că publica, participa la cenacluri, unde îşi recita poeziile", spune Dunăreanu.

Unul dintre eseurile publicate de Viorel Anghelescu a apărut la 16 mai 1990, în „Liberalul Constănţean". După ce a citit eseul teroristului, psihologul Florin Miu a detaliat câteva trăsături ale lui Anghelescu. Articolul este publicat înainte ca bărbatul să fie diagnosticat.

„A folosit multe date istorice în articolul în care vorbeşte despre mare şi despre marii poeţi Eminescu şi Ovidiu. Putem spune că autorul nu are continuitate în idei şi că face o comparaţie exagerată, între Eminescu şi Ovidiu, pe care o duce la extremă, ceea ce înseamnă că el însuşi se compară în viaţa reală cu cineva", explică specialistul. Roxana Glăvan